Preşedintele CJ Mureş: Traseul cicloturistic se va suprapune cu Via Transilvanica, dar interesul este să nu se intervină în mediul natural

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Peter Ferenc, a declarat, marţi, că o mare parte din traseul cicloturistic de peste 400 de kilometri, care va fi realizat pe teritoriul a trei judeţe – Suceava, Bistriţa-Năsăud şi Mureş, printr-o finanţare PNRR de 40,7 milioane de euro, se suprapune şi pe Via Transilvanica, dar că interesul este să nu se intervină în mediul natural oferit de traseul turistic naţional.

„Unde există această posibilitate, bineînţeles că dorim să amenajăm acest traseu este imens, de peste 400 de kilometri (…) Pe anumite zone va trebui să se realizeze în aşa fel încât să poţi să mergi şi cu copilul mic, iar anumite zone vor fi chiar pentru profesionişti, cele care trec prin vârfurile munţilor. Sunt anumite zone, de exemplu între Câmpu Cetăţii şi Chiher sau pe unde o să treacă din Bistriţa către Brâncoveneşti (…) Vor fi anumite zone unde vor fi amenajate trasee şi unde există posibilitatea şi poţi să le amenajezi chiar cu diferite materiale. Acum încă proiectul nefiind gata, e foarte greu să menţionez eu cum o să fie realizat, dar bineînţeles, fiind vorba de Via Transilvanica, interesul este să le păstrezi natural, în aşa fel încât să nu intervii în acest mediu natural. De asta se poate face şi cu piatră spartă, se poate face în mai multe feluri. Unde mergi în paralel cu un drum judeţean sau diferite drumuri locale, acolo chiar poţi să faci zone asfaltate”, a arătat Peter Ferenc.

Acest traseu de cicloturism de peste 400 kilometri, care va fi realizat printr-un proiect al consiliilor judeţene din Suceava, Bistriţa-Năsăud şi Mureş, derulat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), se suprapune în proporţie de 71% pe Via Transilvanica.

La sfârşitul săptămânii trecute, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, a arătat, la Târgu Mureş, că, în câteva luni, cel mai de amploare proiect de promovare turistică a României, Traseul Via Transilvanica, ar putea dobândi un statut special, motiv pentru care au început consultările cu toate autorităţile pe raza cărora trece acest traseu, astfel încât acesta să fie unul sigur şi să nu fie afectat de niciun fel de intervenţii care nu ar fi în acord cu mediul natural oferit de acesta.

„Refugiile de pe Via Transilvanica care trebuie să fie minimaliste, trebuie să fie din materialele care sunt acolo la faţa locului, trebuie să ofere un conform spartan turistului care vrea un adăpost, pentru a crea un acoperiş deasupra capului. Vreau un loc unde să-şi întindă o saltea, un sac de dormit, dar eu văd total diferit acest proiect, acest traseu, de tot ce s-a făcut până acum. Este un traseu lung de 1400 de kilometri marcat, va trebui să fie un ajutor real pentru turistul care pleacă dintr-un punct aproape necunoscut şi vrea să ajungă într-un altul necunoscut. Trebuie să-l purtăm frumos prin păduri, să-l ducem frumos prin pădurile noastre, dar trebuie să avem mare grijă să nu transformăm într-o cursă de marcare, de asfaltare, de dotare, pentru că vom strica mai mult decât să oferim ajutor. Şi eu doresc să avem această reglementare specială pentru Via Transilvanica. Va dura câteva luni numai”, a declarat ministrul Tanczos Barna, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş. AGERPRES