Sprijinirea comunităţilor maghiare şi a antreprenorilor de peste hotarele Ungariei nu serveşte numai intereselor maghiare, ci contribuie şi la dezvoltarea unui Bazin Carpatic unitar, scrie în interviul pe care preşedintele parlamentului maghiar l-a acordat ziarului online de afaceri „Az üzlet” din Ungaria şi care a apărut sâmbătă. László Kövér a mai spus: nu este atât de rea nici ideea aducerii unor muncitori din afara ţării şi care să acopere deficitul de pe piaţa forţelor de muncă, însă acest lucru trebuie făcut în anumite limite şi într-un cadru perfect controlat, astfel încât să nu se ajungă la o imigrare în masă. În final, tot transformarea demografică este cea mai bună soluţie pentru problema forţei de muncă, a punctat oficialul ungar.
Preşedintele Parlamentului de la Budapesta a subliniat: pentru
păstrarea identităţii comunităţilor maghiare de peste hotare este
nevoie, pe lângă menţinerea sistemului instituţional maghiar, şi de
oferirea unui ajutor pentru ca zonele locuite de maghiari să fie
unele atractive pentru tinerele generaţii; să existe locuri de
muncă, grădiniţe, un mediu profesional adecvat şi o ofertă bună de
petrecere a timpului liber în sânul comunităţii.
“Prin asta servim nu doar intereselor maghiare, ci acţionăm
pentru dezvoltarea unui Bazin Carpatic unitar”, a declarat László
Kövér. În cazul Ucrainei Subcarpatice, lupta care mai trebuie să se
ducă este aceea ca maghiarii de acolo să îşi poată păstra
drepturile deja dobândite, a mai adăugat politicianul.
În acest sens, preşedintele parlamentului ungar a confirmat că,
până la redobândirea drepturilor de către minorităţile etnice din
Ucraina, Ungaria va bloca, în faţa tuturor forurilor internaţionale
iniţiativele ucrainiene – printre care şi integrarea în NATO.
Potrivit preşedintelui parlamentului, în ultimii ani, Ungaria a
înregistrat rezultate deosebit de bune în crearea unui spaţiu
economic unitar în Bazinul Carpatic. Acesta a relatat că, datorită
Programului de Dezvoltare Economică a Bazinului Carpatic, peste
graniţele Ungariei au fost implementate peste 50 000 de proiecte de
dezvoltare a afacerilor, care au generat dezvoltări în valoare
totală de 200 de miliarde de forinţi (aprox. 595 de milioane de
euro). În plus, a continuat politicianul, prin intermediul acestor
programe de dezvoltare economică ale Secretariatului de Stat pentru
Politică Naţională, au fost obţinute succese remarcabile şi în
furnizarea de sprijin profesional pentru antreprenori.
László Kövér a subliniat că în urma sprijinirii antreprenorilor
de peste hotare au numai de câştigat, întrucât scopul nu este doar
acea de a consolida comunitatea de antreprenori de peste graniţele
Ungariei, ci şi acela de a crea o legătură între antreprenorii din
Ungaria şi cei din ţările vecine. Cu privire la utilizarea
finanţărilor, a mai spus: cu fiecare 1 forint cheltuit pentru
programele de dezvoltare economică de peste hotare, performanţa
economică a Bazinului Carpatic creşte cu cel puţin 2 forinţi.
În ceea ce priveşte sprijinirea diasporei, László Kövér a
confirmat faptul că, în mod clar, Ungaria îi priveşte maghiarii
care trăiesc în lumea largă, ca pe o resursă. Oficialul ungar a
vorbit şi despre faptul că există numeroase programe de sprijin
care au ca scop păstrarea spaţiilor culturale maghiare care
funcţionează în diversele colţuri ale lumii, pentru menţinerea
valorilor maghiare care se regăsesc în diaspora şi pentru ca
membrii acestor comunităţi să dezvolte o legătură cât mai strânsă
cu întreaga naţiune maghiară.
“Fiecare succes maghiar – fie că este vorba de sport, de
cultură sau de economie – ne consolidează pe noi toţi. Performanţa
maghiarilor care locuiesc în străinătate face parte din cultura
maghiară în ansamblul ei, din moştenirea pe care o lăsăm în urmă.
Oriunde în lume ar trăi un maghiar, prin activitatea sa îşi aduce
aportul la reputaţia naţiunii noastre, o îmbogăţeşte pe aceasta”, a
spus.
Cu privire la emigrarea unor specialişti maghiari, din Ungaria
sau din comunităţile maghiare de peste hotare, László Kövér a spus:
datorită programelor de sprijin ai ultimilor ani, tot mai multe
persoane se întorc în locurile lor natale şi pun bazele propriilor
afaceri, cu o experienţă internaţională în spate.
Ca răspuns la o întrebare despre deficitul de forţă de muncă
din Ungaria, preşedintele parlamentului a subliniat că, în ultimul
deceniu, Ungaria a crescut rata de ocupare a forţei de muncă, de la
54,9%, la 70,3%, iar cei peste 4,5 milioane de persoane angajate
reprezintă un record absolut de la schimbarea regimului încoace.
Potrivit lui László Kövér, nu este un lucru rău ca în ţară să
sosească muncitori de afară. “Ne menţinem, însă, părerea că acest
lucru trebuie să se desfăşoare între anumite limite şi că toate
acestea nu pot conduce la imigraţie în masă”, a specificat.
În opinia sa, dezvoltarea tehnologică a afacerilor,
îmbunătăţirea competitivităţii acestora şi oportunităţile oferite
de digitalizare ar putea reduce tensiunea în ceea ce priveşte
partea cu cererea de forţă de muncă, însă per total, rezolvarea
poate fi adusă de schimbările demografice.
“Doar societăţile care dispun de suficiente persoane sănătoase
şi cu putere de muncă pot răspunde provocărilor pe termen lung”, a
punctat László Kövér.
MTI