Preşedintele Ungariei: Comunităţile secuieşti oferă un exemplu de coeziune şi conservare a valorilor

Privim cu admiraţie către comunităţile secuieşti, deoarece oferă un exemplu de coeziune şi conservare a valorilor – a declarat, luni, Tamás Sulyok, preşedintele Ungariei, la deschiderea expoziţiei temporare „Secuii – Modele de moştenire” de la Muzeul Etnografic din Budapesta.

Şeful statului a subliniat că Muzeul Etnografic, alături de alte instituţii din Ungaria şi din afara graniţelor, pune laolaltă fragmente din viaţa comunităţilor maghiare din Ungaria şi din Bazinul Carpatic, din care se clădesc cultura şi valorile noastre comune.

Prezentarea amintirilor, rămase din tradiţiile şi valorile transmise din generaţie în generaţie, întăreşte identitatea, a subliniat preşedintele, adăugând că expoziţia este o mărturie a vieţii comunitare, iar comunitatea reprezintă structura solidă a vieţii.

Tamás Sulyok a precizat că există comunităţi maghiare în care stilul de viaţă legat de obiectele expuse, caracteristicile artei populare şi obiceiuri sunt încă vii, iar unele dintre aceste comunităţi secuieşti sunt astfel de exemple.

Secuii sunt înconjuraţi de multe legende, sunt puternici în păstrarea valorilor şi a identităţii, fac parte din comunitatea maghiară globală, dorind să dăinuie, să-şi păstreze particularităţile, dar să evolueze şi să se adapteze la fel ca orice altă parte a naţiunii noastre, a subliniat preşedintele, adăugând că tradiţia nu este o constrângere, ea poate fi trăită într-o lume în schimbare, mergând în pas cu evoluţia.

Lajos Kemecsi, Directorul general al Muzeului Etnografic, a declarat despre expoziţie, care va fi deschisă de marţi, că reflectă o abordare muzeală modernă, cu accent pe aranjarea obiectelor în ansambluri şi sisteme, evidenţiind variaţiile şi schimbările.

Directorul general a adăugat că prin acestea sunt prezentate secuii care au creat şi utilizat obiectele, precum şi poveştile legate de acestea.

Expoziţia subliniază straturile multiple ale culturii secuieşti, dovedind capacitatea sa de adaptare şi vitalitatea sa, a precizat Lajos Kemecsi, adăugând că o mare parte a obiectelor expuse s-au format la intersecţia influenţelor culturale, prezentând secuii prin prisma cunoştinţelor localnicilor şi a cercetătorilor comunităţilor din zonă.

Expoziţia, care va fi deschisă până în data de 31 august 2025, prezintă trecutul şi prezentul Ţinutului Secuiesc prin cele peste 300 de obiecte păstrate în muzeele secuieşti, reunite de cinci curatori din Ţinutul Secuiesc.

Vizitatorii vor putea vedea un tractor Fordson, un recipient de depozitare a cerealelor din secolul al XVIII-lea, realizat dintr-un singur trunchi de copac, o poartă secuiască în curs de realizare, grinzi de 6-8 metri, o căruţă cu care se transporta apa minerală şi clopotul Bisericii reformate din satul Surcea, datând din anul 1622.

Pe lângă tradiţiile agriculturii, expoziţia introduce vizitatorii în specificul regional al gastronomiei, practicile locale ale religiei, precum şi în moştenirea meşteşugurilor şi a industriei casnice.