Un obicei care se perpetuează de sute de ani a fost continuat şi la Tîrnăveni. Este vorba despre un ceremonial desfășurat cu ocazia Zilei Sfântului Martin ,,Sfinţirea vinului”, producţia 2012, a fost realizată de un cunoscut producător local şi degustător de vinuri autorizat, Seprôdi József. ,,Prietenii vinului de pe Târnave” – cum s-au autointitulat participanţii la ceremonial – organizează aceste întâlniri de 7 ani în localităţile din care provin fiecare: Odorheiul Secuiesc, Gheorgheni, Corund, Lăzarea, Tîrnăveni şi Tîrgu-Mureş.
Obiceiul a fost menţinut îndeosebi în oraşele care aveau în denumire numele Sfântului Martin, iar deoarece în limba maghiară municipiului Tîrnăveni este tradus Dicsôszentmárton, în acest an sărbătoarea s-am mutat pe Târnava Mică.
Ceremonialul
La Târnăveni, evenimentul a fost marcat printr-un ceremonial religios urmat de o masă festivă la care s-a gătit ficat şi friptură de gâscă de casă. Cu acest prilej au fost degustate peste 10 tipuri de vin, iar atmosfera a fost întreţinută de lăutarii din Ceuaş.
În vechea liturghie galică, ziua Sf. Martin era ultima sărbătoare înainte de a se întra în Postul Crăciunului, corespondentul sărbătorii ,,Lăsata Secului” sau ,,Dulcele Toamnei” la ortodocși.
Ziua Sfântului Martin este sărbătoarea lui Martin de Tours, fixată în calendarul catolic și protestant pe data de 11 noiembrie.
,,În Europa Centrală acest obicei are forme diferite, dar în principal constă într-o procesiune cu cântece despre Sf. Martin și o masă festivă, înaintea postului Crăciunului. Acest obicei provine din lumea antică, din Imperiul Bizantin, în care creștinii sărbătoreau Ziua Sfântului Martin ca pe ultima mare sărbătoare de dinaintea postului de 40 de zile al Crăciunului”, a declarat Seprôdi József, organizatorul local al evenimentului.
Sfântul Martin a murit în ziua de 8 noiembrie 397, iar înmormântarea sa a avut loc la 11 noiembrie în Tours – Franţa ocazie cu care s-a adunat o mare mulțime de oameni. De atunci, în data de 11 noiembrie se sărbătorește Ziua Sfântului Martin.
Martin este primul sfânt care nu a murit moarte de martir, dar care, cu toate acestea, a fost venerat de popor. Numele său a devenit unul din prenumele cele mai răspândite în Europa Occidentală. Obiceiul ca în această zi să se mănânce carne de gâscă se crede că a pornit de la curţile nobililor francezi. Ţăranii nu-şi puteau permite acest lux, aşa că mâncau de regulă carne de raţă sau găină.
Mircea Barbu