Comitetul de Monitorizare a Programului Tranziţiei Juste a convocat, luni, la Târgu Mureş, prima reuniune a Grupului Judeţean de Coordonare a Tranziţiei la Neutralitatea Climatică, ocazie cu care a fost prezentat şi programul privind tranziţia ecologică, Mureşul numărându-se printre cele şase judeţe identificate în Raportul de ţară aferent anului 2020 ca fiind între cele mai afectate de acest proces.
„În calitate de preşedinte al Comitetului de Monitorizare a Programului Tranziţiei Juste am început săptămâna cu prima reuniune a Grupului Judeţean de Coordonare a Tranziţiei la Neutralitatea Climatică. În cadrul şedinţei pe lângă prezentarea programului şi planului Tranziţiei Juste am aprobat regulamentul de organizare şi funcţionare a grupului judeţean de coordonare. Sunt convins că prin programul Tranziţiei Juste vom putea consolida economia judeţului în aşa fel încât să putem face faţă provocărilor privind tranziţia ecologică”, a arătat preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Peter Ferenc, pe Facebook.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Mureş, Kovacs Levente, susţine că instituţia este interesată inclusiv de proiecte care au ca obiectiv hidrogenul produs prin utilizare de energie regenerabilă.
„În contextul tranziţiei juste care este şi coloana vertebrală a dezvoltării durabile, judeţul Mureş este marcat de extracţia gazelor naturale care a facilitat dezvoltarea unor activităţi industriale, precum cea chimică. Aici funcţionează cea mai mare fabrică de îngrăşăminte cu azot din ţară, în proprietatea Azomureş şi cea de producţie energie electrică, prin CET Iernut, aflată în portofoliul Romgaz, o termocentrală care produce 600 MW şi care funcţionează pe bază de gaze naturale, cu un rol strategic în sistemul energetic naţional. În acest context, Consiliul Judeţean Mureş este preocupat în a identifica modalităţi sustenabile de reducere graduală a dependenţei judeţului de gazele naturale. O zonă de interes pentru autoritatea judeţeană este dezvoltarea de proiecte care au ca obiectiv hidrogenul produs prin utilizare de energie regenerabilă (green hydrogen)”, a afirmat Kovacs Levente.
Potrivit planului prezentat luni, CJ Mureş mai are ca obiectiv construirea unui centru expoziţional şi tehnologic cu emisii reduse de dioxid de carbon, care va găzdui şi un centru de inovare în parteneriat cu universităţi locale, va încuraja colaborarea dintre universităţi şi mediul de afaceri şi construirea de firme noi în zona de eficienţă energetică şi energie verde.
De asemenea, se doreşte construirea unui parc fotovoltaic pe terenul Aeroportului Transilvania Târgu Mureş, care va asigura necesarul de energie electrică pentru unitatea aeroportuară şi parcul industrial.
Potrivit proiectului, administraţia judeţeană urmăreşte şi realizarea de proiecte energetice integrate pentru clădirile publice care vor include scăderea costurilor cu energia prin anveloparea lor, îmbunătăţirea confortului termic prin generarea de căldură pe bază de hidrogen şi creşterea eficienţei energetice prin implementarea de sisteme de iluminat inteligente.
Un alt obiectiv al CJ Mureş este decarbonizarea sistemului de transport local prin promovarea unei mobilităţi verzi pe bază de hidrogen şi pe bază de electricitate în sistemul educaţional, turism şi în cadrul Aeroportului din Târgu Mureş.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a lansat, în luna decembrie, Programul „Tranziţie Justă 2021-2027”, care beneficiază de o alocare bugetară totală de 2,53 miliarde de euro şi va răspunde nevoilor de investiţii definite de planurile teritoriale pentru o tranziţie justă elaborate pentru judeţele Gorj, Hunedoara, Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş. AGERPRES