Primăria Târgu Mureș se confruntă cu o problemă financiară care o obligă să sacrifice o parte din investiții pentru a acoperi cheltuielile de funcționare. Rectificarea bugetară inițiată de primarul Soós Zoltán prevede transferul a 7,6 milioane lei din secțiunea de dezvoltare către cea de funcționare.
Banii pentru investiții, mutați la cheltuieli administrative
Cea mai semnificativă schimbare din rectificare constă în reducerea fondurilor pentru investiții de la 365,3 milioane lei la 357,6 milioane lei. Această diferență de aproape 8 milioane lei va fi folosită pentru acoperirea cheltuielilor administrative și operaționale ale primăriei, care cresc la 575,5 milioane lei.
Mutarea banilor sugerează că administrația întâmpină dificultăți financiare la capitolul funcționare, fiind nevoită să sacrifice proiecte de dezvoltare pentru a-și menține operaționalitatea.
Dependența de fonduri externe se accentuează
Rectificarea evidențiază și dependența critică a municipiului de finanțările externe. Din totalul veniturilor de 933 milioane lei, peste un sfert (314 milioane lei) provin din fonduri europene și subvenții de stat. Asta înseamnă că majoritatea proiectelor majore de dezvoltare nu pot fi finanțate din resurse proprii.
Subvențiile de la bugetul de stat se ridică la 275 milioane lei, în timp ce veniturile din taxe locale și alte încasări proprii reprezintă doar 43 milioane lei pentru secțiunea de investiții. Această structură financiară face ca primăria să fie vulnerabilă la întârzierile în accesarea fondurilor externe sau la modificările de politică la nivel național sau european.
Desigur, cum am subliniat și cu alte ocazii, asta spune multe și despre modul în care este legiferată colectarea și folosirea ulterioară a taxelor și impozitelor în România, unde multe taxe merg la București doar pentru a fi redistribuite mai apoi politic în teritoriu.
Priorități schimbate în educație și infrastructură
Analiza documentelor bugetare arată redistribuiri semnificative și între diferite capitole de cheltuieli. Sectorul educației primește cea mai mare alocare pentru investiții (147 milioane lei) dar o parte din acești bani provin din realocări interne, nu din creșteri nete de buget.
Infrastructura rutieră și transportul public beneficiază de 100 milioane lei, dar și aici se observă ajustări în prioritizarea proiectelor. Unele lucrări de modernizare a străzilor au fost reduse sau amânate, în timp ce altele au primit finanțări suplimentare.
Sectorul cultural suferă cea mai mare reducere relativă, primind doar 11,6 milioane lei față de alocările inițiale mai generoase.
Impact asupra dezvoltării urbane
Schimbarea priorităților bugetare va avea efecte concrete asupra dezvoltării municipiului. Reducerea cu 7,6 milioane lei a fondurilor de investiții înseamnă că anumite proiecte de infrastructură vor fi amânate sau redimensionate.
Decizia finală asupra rectificării se va lua la ședința de joi, 25 septembrie.