Dezvoltarea infrastructurii de transport, de la Autostrada Transilvania la componenta cargo a aeroportului şi posibilitatea de a investi în transportul feroviar, poate transforma Târgu-Mureş într-un nod multimodal de transport.
Târgu-Mureş poate deveni centrul logistic al Transilvanei datorită infrastructurii care se construieşte în zonă şi va putea atrage şi mai multe investiţii, este de părere Zoltan Soos, noul primar al municipiului, care a câştigat alegerile în toamna anului trecut.
„Vrem să legăm cu ajutorul căii ferate Valea Mureşului de Valea Târnavelor şi Sovata. Acolo lipseşte un tronson de 15 km din
65 km. Mai mult, calea ferată poate fi prelungită spre Sighişoara, unde există tronsonul internaţional. Pentru un aeroport cu zonă cargo este important să avem atât o legătură pe autostradă, cât şi una feroviară, care are un impact economic ridicat. Târgu-Mureş poate deveni centrul logistic al Transilvaniei dacă pe lângă autostradă, vom avea şi legătură feroviară. Târgu-Mureş are posibilitatea de a deveni centrul logistic al Transilvaniei având în vedere că zona Cluj este aglomerată, iar firme de acolo ar putea avea activitate şi aici. În curând vom avea discuţii strategice cu Clujul. Momentan am demarat discuţii cu celelalte oraşe din Mureş“, a explicat Zoltan Soos.
Dacă în România încă se discută mult despre autostrăzi, care sunt inaugurate cu viteza melcului, primarul din Târgu-Mureş se inspiră din modul în care sunt realizate investiţiile în Ungaria, ţară care a atras în ultimii ani investiţii masive în industria auto, reuşind performanţa de a atrage miliarde de euro din partea Audi, BMW şi Mercedes-Benz, dar şi fabrici de baterii pentru maşini electrice.
„Noi ne uităm la aeroportul Liszt Ferenc din Budapesta care după ce a fost privatizat şi-a triplat numărul de pasageri alături de partea de cargo în ultimul deceniu. Arată astfel ce înseamnă ca un aeroport să fie gestionat de profesionişti. Şi aeroportul din Târgu-Mureş îşi poate dezvolta partea de cargo, deoarece noi avem autorizaţie de cargo, dar în acest moment lipsesc investiţiile“, a explicat primarul. Proprietarul aeroportului este Consiliul Judeţean, care poate demara investiţiile necesare cu fonduri europene, dar într-un termen de trei-cinci ani de zile, perioadă considerată îndelungată.
„S-a discutat transformarea aeroportului într-o societate pe acţiuni în care primăria să fie acţionar, poate alături de judeţele învecinate interesate de dezvoltarea logisticii din regiune şi să atragem profesionişti în gestionarea sa, deoarece doar aşa putem asigura dezvoltarea unui aeroport atât de important“, a subliniat Zoltan Soos. El speră ca inclusiv zborurile dintre Bucureşti şi Târgu-Mureş să fie reluate, în condiţiile în care un drum cu maşina poate dura şi mai bine de cinci ore din cauza aglomeraţiei de pe Valea Prahovei.
În plus, Târgu-Mureş va deveni şi un nod important după construcţia autostrăzii Târgu-Mureş-Iaşi-Ungheni şi va avea conexiune pe autostradă atât spre Oradea şi Borş prin Cluj, pe A3, cât şi spre Sibiu, Timişoara şi Arad, prin autostrăzile A3, A10 şi A1.
„România şi Ungaria au o colaborare foarte bună, iar noi avem oraşe înfrăţite şi cu localităţi din Germania sau Austria de unde putem prelua modele de bună administrare“, a spus primarul.
El explică faptul că o bună organizare a oraşelor porneşte de la o bună organizare la nivel central, însă acest lucru nu se poate realiza în condiţiile în care bugetul de stat dintr-un an este aprobat abia în luna martie a unui an.
„Una dintre măsurile cele mai importante pe care ar trebui să o preluăm de la vecinii din vest este faptul că în Ungaria bugetul naţional este aprobat în luna august din anul anterior şi nu în luna martie a anului curent, asta înseamnă pentru o administraţie locală cinci luni de zile pierdute până când votăm bugetul local. Noi începem să lucrăm pe buget abia în luna mai, înseamnă patru luni pierdute, nu avem timp pentru toate licitaţiile, care durează alte luni de zile iar eficienţa este mult sub cea a vecinilor din vest dincolo de perioada de autorizare. În plus, discutăm despre susţinerea pe care o manifestă guvernul central faţă de centre regionale. Programele din Ungaria, Austria, Polonia sau Slovacia sunt mult mai eficiente, susţin dezvoltările şi există strategii naţionale pe dezvoltare urbană şi de infrastructură. Acestea sunt susţinute şi continuate indiferent de ce guvern este la conducere, indiferent de culoarea politică, nu se schimbă prioritatea unei autostrăzi în funcţie de cabinet“, a explicat Zoltan Soos.
Pentru a atrage investiţii primarul a iniţiat întâi mai multe discuţii cu investitorii deja prezenţi în oraş.
„În ultimele două luni am avut mai multe întâlniri cu investitori locali, operatori din Târgu-Mureş, români cât şi străini. Am încercat să cartografiem care sunt nevoile companiilor. Noi punem accent pe firmele mureşene care au aici baza. Noi întâi trebuie să ne bazăm pe experienţa lor, cunosc piaţa forţei de muncă, infrastructura şi ne pot indica unde sunt necesare investiţii, care sunt primii paşi din a transforma Tg Mureş într-un oraş atractiv unde să vină investitori. Sunt deja mai multe discuţii demarate cu firme locale şi am ajuns la mai multe propuneri concrete. Vorbim de investiţii în domeniul hotelier, în domeniul imobiliar, în crearea unor incubatoare de afaceri, unul administrat de Primăria Târgu-Mureş şi un altul în urma unei investiţoii private. Vrem să punem bazele unei creşteri sănătoase pe viitor cu ajutorul tinerilor antreprenori care vor să pornească aici o afacere. Aşa noi creştem încrederea în mediul de afaceri local“, a explicat Zoltan Soos.
Miza din Târgu-Mureş este Universitatea de Medicină şi Farmacie care furnizează specialişti pe piaţa locală iar aceasta poate atrage noi investiţii, cu locuri de muncă bine plătite.
„În Mureş avem investiţii în sectorul alimentar, în domeniul farma, care se leagă şi de prezenţa UMF Târgu-Mureş. Avem şi o industrie automotive care are posibilitatea de a creşte alături de sectorul IT care poate deveni atractiv. În Târgu-Mureş punem accent pe prezenţa Universităţii de Medicină şi Farmacie, sunt mulţi care vin să se trateze aici din ţară. Industria medicinii are potenţial de creştere. Alături de CJ Mureş avem în plan construcţia unui spital nou finanţat din fonduri europene. 30 mil. euro se vor investi într-un spital de arşi în Târgu-Mureş, iar această industrie trebuie susţinută de industria farma. Acum avem două fabrici de medicamente mai mari şi două mai mici, de firme locale. Trebuie să le oferim posibilitatea de a se dezvolta“, a subliniat primarul.