Casa de Discuri Electrecord a lansat, sâmbătă seara, la Târgu Mureş, setul de CD-uri „Valori Muzicale Româneşti” prin care se urmăreşte punerea în valoare a patrimoniului muzical românesc, în cadrul proiectului cultural „100 de ani în 10 zile” al Asociaţiei Transilvane pentru Cultură din Târgu Mureş, finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.
„Astăzi lansăm proiectul Valori Muzicale Româneşti prin care punem în valoare o parte reprezentativă a patrimoniului muzical românesc, proiect ce cuprinde un set de 6 CD-uri – 3 CD-uri cu muzică clasică şi 3 CD-uri cu muzică tradiţională, însoţite de o broşură de prezentare tradusă şi în limba engleză, într-un ambalaj atractiv, care să inspire calitate şi profesionalism”, a arătat Raul – Felix Hodoş, coordonatorul proiectului.
Albumele de muzică clasică sunt dedicate marilor compozitori şi interpreţi români: George Enescu, Ciprian Porumbescu, Constantin Silvestri, Dinu Lipatti, Ion Voicu, Radu Aldulescu, Horia Andreescu, Valentin Gheorghiu, Cristian Mandeal, Nicolae Herlea, Elena Cernei, Ludovic Spiess, Dan Iordăchescu, Virginia Zeani, Viorica Cortez, Eugenia Moldoveanu, David Ohanesian.
Albumele de muzică tradiţională vor oferi ascultătorilor melodii şi dansuri populare, interpretate cu măiestrie de cei mai cunoscuţi instrumentişti ai genului şi de mari orchestre româneşti de muzică populară: Dumitru Fărcaş – taragot, Toni Iordache – ţambal, Damian Luca – nai, Ion Drăgoi – vioară, Ion Zlotea – cobză, Dumitru Zamfira – cimpoi şi fluier, Marcel Budală – acordeon, Efta Botoaca – vioară, Fărîmiţă Lambru – acordeon, Ion Lăceanu – cimpoi, Fănică Luca – nai, Alexandru Ţitruş – vioară şi alţii. Un CD îi este dedicat Mariei Tănase.
Partenerii din proiectului cultural „100 de ani în 10 zile” au arătat că doresc ca setul de CD-uri „Valori Muzicale Româneşti” să contribuie la promovarea şi cunoaşterea României cu tot ce are ea mai valoros, prin marii interpreţi ai muzicii româneşti universale, valoroşi compozitori români şi folclorul românesc, de o mare varietate, sensibilitate şi frumuseţe.
„Cu acest important patrimoniu muzical românesc dorim să integrăm naţiunea noastră în contextul european şi internaţional al celui de-al treilea mileniu”, au arătat organizatorii.
Asociaţia Transilvană pentru Cultură din Târgu Mureş organizează, în perioada 18 – 28 octombrie, la Târgu Mureş, manifestările ocazionate de sărbătorirea Centenarului României Mari.
Partenerii proiectului cultural „100 de ani în 10 zile” sunt Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş, Municipiul Târgu Mureş, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” al Academiei Române, Universitatea de Artă din Târgu Mureş, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Electrecord SA, Royal Studio Production.
Primul disc înregistrat la Electrecord, prima înregistrare stereo şi prima producţie de casete audio din România pot fi văzute la Expoziţia audio-video cu materiale din Fonoteca de aur a Casei de Discuri Electrecord, deschisă sâmbătă seara, la Târgu Mureş, în cadrul proiectului cultural „100 de ani în 10 zile”, finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.
În expoziţia găzduită de Cetatea Medievală din Târgu Mureş, pot fi urmărite momente importante din istoria casei de discuri şi pot fi aflate informaţii inedite: că primul disc Electrecord a apărut în 1934, că în anul 1967 s-a trecut de la discul de ebonită la cel de vinil, cunoscut ca LP sau că în anul 1973, în studiourile Electrecord, pentru prima dată în România, se înregistra stereo.
De asemenea, expoziţia prezintă şi faptul că, în anul 1983, au fost produse pentru prima dată în România casetele audio.
„Din 1932, anul înfiinţării, deci de 88 de ani, Electrecord scrie coloana sonoră a vieţii de zi cu zi în România, ani în care s-a scris şi s-a cântat muzica pe care românii au visat, au sperat, au suferit, s-au bucurat şi au trăit, ani presăraţi cu recorduri, momente înălţătoare, decăderi şi reveniri spectaculoase. (…) Deţinând un patrimoniu cultural reprezentativ pentru cultura muzicală românească, o zestre culturală inestimabilă cu valoare de blazon pentru spiritualitatea noastră naţională, am considerat că avem responsabilitatea de a promova valorile culturale româneşti. În prezent nu există nicio altă instituţie la nivel naţional care să facă posibilă promovarea şi revigorarea imaginii României în lume prin muzică aşa cum o poate face instituţia culturală Electrecord. Fondul de înregistrări creat de Electrecord în lunga sa existenţă constituie obiectul producţiei noastre, reprezentând o adevărată antologie a culturii muzicale naţionale şi universale”, a arătat Raul – Felix Hodoş, preşedintele Asociaţiei Transilvane pentru Cultură din Târgu Mureş, coordonatorul proiectului cultural „100 de ani în 10 zile”.
Catalogul Electrecord prezintă peste 6000 de albume, reprezentând repertoriul editat şi îmbunătăţit an de an.
Asociaţia Transilvană pentru Cultură din Târgu Mureş organizează, în perioada 18 – 28 octombrie, la Târgu Mureş, manifestări ocazionate de sărbătorirea Centenarului României Mari.
În Expoziţia audio-video cu materiale din Fonoteca de aur a Casei de Discuri Electrecord de la Târgu Mureş pot fi văzute şi lucrări ale pictorului Petre Antonescu.
Partenerii proiectului cultural „100 de ani în 10 zile” sunt Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş, Municipiul Târgu Mureş, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” al Academiei Române, Universitatea de Artă din Târgu Mureş, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Electrecord SA, Royal Studio Production.
Dirijorul Florin Ciofică, care s-a aflat sâmbătă seara la pupitrul Orchestrei Naţionale de Suflători într-un concert susţinut la Târgu Mureş în cadrul proiectului cultural „100 de ani în 10 zile”, susţine că, împreună cu Casa de Discuri Electrecord, derulează un program de recondiţionare a partiturilor cu muzică veche românească, iar până acum au fost salvate 85-86 melodii.
„În seara aceasta au fost 30 de instrumentişti, dar în total suntem 45, numai că repertoriul ales a fost exact orchestrat pentru cei 30 de instrumentişti. Avem orchestratori buni şi, în general, cu instrumentele de suflat se poate cânta absolut orice. Cine spune că, domnule, clarinetul nu e ca vioara, se înşeală. Dar mâna foarte bună este a orchestratorului, care ştie să pună una peste alta şi culorile care să iasă de aici şi, în final, creează o emoţie pe care am văzut-o în seara asta. Repertoriul, marea majoritate a pieselor sunt din biblioteca noastră, a Electrecordului, dar noi avem în plan de a recondiţiona foarte multă muzică veche românească şi pentru asta găsim partituri care abia se mai văd sau sunt deteriorate, le recondiţionăm şi le înregistrăm. Sunt foarte mulţi străini care sunt dornici de a le studia şi ei, ca partituri, şi de aici s-a şi născut ideea de a face editura Electrecord, în care noi exportăm afară tot ce avem bun.(…) Până acum am salvat cam 85-86 de melodii, dar noi în bibliotecă avem vreo 3.200, nu numai din repertoriul nostru, ci şi din repertoriul internaţional”, a declarat pentru AGERPRES dirijorul Florin Ciofică.
În cadrul programului artistic de la Târgu Mureş, Florin Ciofică şi Orchestra Naţională de Suflători au prezentat şi o melodie foarte veche, o arie din Muntenia.
„Am avut acum o melodie foarte veche, nu-i cunoaştem autorul, şi este o arie din Muntenia, care aţi văzut şi dumneavoastră cât de bine era scrisă şi dacă ascultai un taraf original de la vremea respectivă, parcă se apropia de stilul respectiv. Noi am avut compozitori şi avem încă, dar s-au dus către o şcoală din asta, mai occidentală. Eu unul am rămas un semiconservator, să spun, şi nu mă abat de la a duce tradiţia mai departe. Unul din obiectivele noastre este acela de recondiţiona partiturile de muzică veche românească şi a le aduce chiar şi ca format să fie la un standard super. Mai este implicată Societatea Electrecord, care a renăscut ca pasărea Phoenix (…) S-a investit în noua tehnologie, împreună cu ODS – Optical Digital Solutions – facem partea de vinil, deci noi reluăm producţia de vinil”, a afirmat dirijorul.
Mai nou, susţine dirijorul Florin Ciofică, există un proiect de deschidere a unor cafenele în care se vor servi specialităţile preferate de marii artişti ai României, în acordurile muzicii ascultată la patefon.
„Acum îndrăznim să deschidem un lanţ de cafenele care se vor numi Electrecord Cafe, unde, de la intrare, veţi întâlni patefonul sau (…) sau veţi bea cafeaua Gică Petrescu, pentru că el o bea cu un bob de muştar, sau veţi mânca prăjitura Maria Tănase, că ea mânca prăjitură cu fistic. Proiectul va pleca deodată în Cluj-Napoca, Bucureşti, Constanţa, Timişoara şi, mi se pare, Baia Mare. După aceea ne extindem. Pick-up-ul Electrecord o să apară pe piaţă, deci chestiuni de tradiţie, care au fost cândva. Eram numărul 1, de ce să nu redevenim, că putem?”, a arătat Florin Ciofică. AGERPRES
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.