Problema fondurilor europene, văzută de la județ

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, a anunţat miercuri, în cadrul dezbaterii pe tema proiectelor de dezvoltare ale judeţului Mureş şi regionalizare a României, organizată la Târgu Mureş, că la nivelul agenţiilor de dezvoltare regională rata absorbţiei fondurilor europene este de 94%, dar că problema este la autorităţile de management de la nivelul ministerelor.

‘La nivelul agenţiilor de dezvoltare regională – şi vă dau exemplul Agenţiei noastre, VII Centru, am avut totuşi o rată a absorbţiei de 94 la sută. Ce înseamnă asta? Că banii pe care i-a negociat Guvernul împreună cu Comisia Europeană şi au zis, nu ştiu, patru milioane merg către agenţiile de dezvoltare – acei patru milioane au fost absorbiţi; partea de şase milioane rămâne la noi, la Guvern, şi o dăm la autorităţile de management. Ei, din acele şase milioane, au absorbit opt la sută. ADR-urile au absorbit 94 la sută din aceşti bani, la nivelul regiunilor, aşa criticabile cum sunt (…) Pe absorbţia fondurilor europene, ca autoritate sau miniautoritate de management al proiectelor, s-a dovedit viabilă şi eficientă în proporţie de 94 la sută (…) Problema rămâne la autorităţile de management aflate sub tutela ministerelor, programele sectoriale’, a arătat Dobre.

Acesta a spus că la nivelul agenţiilor de dezvoltare regionale România este comparabilă cu Polonia şi că alta ar fi fost situaţia dacă banii de pe POS Transport, spre exemplu, ar fi fost dirijaţi de agenţiile de dezvoltare regională.

În plus, a susţinut Ciprian Dobre, o altă problemă este legată de controalele în privinţa fondurilor accesate prin proiectele europene unde ‘România are două tipuri de legislaţie, unul care priveşte legislaţia pe care o aplică autorităţile de management şi legislaţia pe care o aplică România’.

‘În România, sunt deja sute de unităţi administrativ-teritoriale care au plătit penalităţi de zeci sau milioane de euro’, a subliniat preşedintele CJ Mureş.

Acesta a arătat că, dacă CJ Mureş ar primi o penalizare de 10% pe proiectul de deşeuri, ‘ar fi undeva peste cinci milioane de euro’.

Dobre a afirmat că în aceste condiţii, niciun conducător de instituţie sau vreun membru al echipei de implementare a proiectului nu este dispus să-şi asume astfel de riscuri, iar consecinţa este slaba accesare a fondurilor europene.

‘Dacă luăm una (penalizare – n.r.) de 25 la sută, încă o dată, fără ca cineva neapărat să fi greşit în această abordare – şi aici Guvernul trebuie să ia o decizie… Noi încă nu am luat (penalizări – n.r.). Suntem deja în câteva schimburi de scrisori cu autorităţile de management, încă nu ne-a fost aplicată. Una deja am şi câştigat-o, dacă nu mă înşel, irevocabil, sau cel puţin la Curtea de Apel, însă aici s-ar putea să fie una din sursele pentru care să scadă apetitul unităţilor administrativ-teritoriale pentru absorbţia fondurilor europene. Să fie foarte clar că niciun conducător de instituţie, niciun membru al echipei de implementare a proiectului nu este dispus să-şi asume riscul ca peste noapte să-i iasă casa din patrimoniu, că instituţia îl urmăreşte că nu ştiu ce a scris el acolo, că nisipul trebuie să fie nu ştiu cât’, a mai spus Ciprian Dobre.

Vicepreşedintele CJ Mureş, Lokodi Edita Emoke, a arătat în cadrul dezbaterii că România ar trebui, în cazul controlului implementării proiectelor europene, să urmeze modelul Portugaliei, care s-a dovedit a fi un succes.

AGERPRES