România a înregistrat în 2024 un deficit comercial agroalimentar de 4,8 miliarde euro, cu 50% mai mare decât în 2023. Creșterea tarifelor la energie de la 1 iulie 2025 pune presiune uriașă asupra agriculturii și industriei alimentare.
Într-un an cu producții record, fermierii români rămân tot mai săraci, avertizează Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) într-un comunicat recent. Prețul energiei atârnă greu în balanță, în timp ce România riscă să piardă controlul asupra jumătate din terenurile agricole.
Deficit comercial explodat la 4,8 miliarde euro
Deficitul comercial agroalimentar al României a crescut dramatic în 2024, ajungând la 4,8 miliarde euro, față de 3,2 miliarde euro în 2023 – o creștere de 50%. Agricultura și procesarea produc, de fapt, pierderi pentru bugetul de stat, într-o țară care devine din ce în ce mai bazată doar pe consum.
Creșterea exagerată a tarifelor la energia electrică, începând cu 1 iulie 2025, pune o presiune uriașă asupra agriculturii și industriei alimentare, două sectoare vitale pentru securitatea alimentară și dezvoltarea economică.
Costuri mari, venituri mici pentru fermieri
Deși producțiile agricole sunt mari, prețurile de valorificare stagnează, iar costurile pentru inputuri, semințe, fertilizanți, utilaje, forță de muncă, au explodat. După ani de secetă, mulți fermieri au intrat în insolvență sau au fost executați de creditori.
Fondurile de investiții cumpără terenuri doar pentru a le revinde cu profit, fără a dezvolta afaceri agricole. România riscă să piardă controlul asupra a peste 50% din suprafața agricolă.
Sectoarele cele mai afectate sunt depozitele frigorifice, liniile de sortare, serele și sistemele de irigații. Pomicultorii, viticultorii și legumicultorii sunt printre cei mai afectați. Costul ridicat al însilozării obligă fermierii să vândă recoltele imediat, chiar din lan, la prețuri foarte mici.
Record la grâu, câștiguri minime
România a obținut în acest an peste 14 milioane tone de grâu, cea mai mare producție din ultimii ani. Însă prețul grâului a scăzut la cote istorice din cauza supraproducției globale din Rusia, Germania și alte state din emisfera nordică.
În timp ce costurile de producție au crescut cu 20% în România, în restul Europei acestea au scăzut. Marii traderi de cereale rămân marii câștigători ai unui an agricol bun, în loc să câștige economia națională și să scadă inflația.
„Facem de ani de zile apeluri către Guverne să implementeze, împreună cu asociațiile fermierilor și experții, un program pe termen lung pentru a salva agricultura și economia națională”, declară Nicu Vasile, președintele LAPAR.
Din cele 9,7 milioane hectare arabile, 4,7 milioane nu sunt fiscalizate, iar proprietarii lor sunt în afara oricărei consultanțe de specialitate. Industria chimică, petrochimia și sectoarele conexe agriculturii au dispărut. Producția depinde de importuri, iar valorificarea este controlată de mari traderi internaționali.
„Dacă nu se iau măsuri urgente, România va rămâne doar o piață de consum”, avertizează președintele LAPAR.