Profesorul Bogdan Rațiu, cadru didactic la Liceul UMFST din Târgu Mureș, autor de manuale și formator în comunitatea Merito, critică dur sistemul românesc de evaluare bazat pe modele de subiecte, considerând că acesta sabotează formarea reală a competențelor la elevi.
„Noi ne dorim foarte tare să formăm competențe. În nicio altă țară nu se formează competențele având modele de subiecte. Și fiind așa o isterie, dacă nu ai un item identic cu cel de pe model, subiectul a fost împotriva copiilor noștri. Nu e niciodată împotriva copiilor noștri”, a declarat Bogdan Rațiu într-un interviu acordat Radio România Iași.
Cadrul didactic mureșean avertizează că modelele de subiecte anulează tocmai ceea ce înseamnă formarea competențelor: „A avea o competență, a-ți fi dezvoltat o competență înseamnă să faci față la un transfer în orice situație și atunci, cumva, prin aceste modele pe care noi le primim, de fapt, anulăm o parte din ceea ce înseamnă formarea competențelor la elevii noștri.”
Șablonizarea – o problemă sistemică
Rațiu susține că problema șablonizării nu ține doar de Ministerul Educației, ci și de mentalitatea profesorilor formați să gândească astfel de-a lungul timpului: „Știți ce se poate șabloniza? Procesele cognitive inferioare. Doar acelea. Unui proces cognitiv superior niciodată nu vei putea să-i dai un șablon.”
Profesorul oferă exemplul examenelor Cambridge, unde evaluarea se face mult mai nuanțat: „Dacă îl lași pe elev în fața unui text liric și ceri semnificație și spui lumea textului cu propriile tale cuvinte, dacă am face un barem în care să fim foarte atenți, așa cum sunt la examenele Cambridge, în care știm foarte clar nivelul, tipul de cuvânt, dacă am exersa puțin altfel baremul de corectare, cred că am ajunge mult mai sus.”
Decalaj între teorie și practică
Întrebat ce ar trebui să măsoare Evaluarea Națională și Bacalaureatul, Bogdan Rațiu subliniază că problema principală este decalajul între documentele curriculare și practică: „Se întâmplă o scurtcircuitare în momentul în care plecăm de pe ce scrie într-un document curricular și ce se întâmplă în practică. Mi se pare că în documente noi ne-am updatat. Avem cuvinte mari, frumoase, avem înțelegere de text, avem texte multimodale, avem conștiință lingvistică, conștiință matematică. Problema e cum le punem în practică.”
Profesorul atrage atenția că evaluarea gândirii critice nu se poate face pe baza unor itemi repetați an de an: „Dacă vreau să evaluez gândirea critică, eu nu evaluez gândirea critică pe un anumit tip de item pe care știu că îl dau de 10 ani și acel item deja poate primi un șablon și rămânem în zona șabloanelor chiar dacă intenția a fost foarte bună.”
Soluția: curaj și asumarea schimbării
În încheierea interviului, Bogdan Rațiu lansează un apel la curaj: „Dacă nu schimbăm din mers, lucrurile intră într-o rutină care nu ne face bine. Lucrurile acestea se pot distruge dacă avem curaj, dacă suntem asumați.”
Declarațiile profesorului mureșean vin în contextul în care sistemul de evaluare din România este constant criticat pentru rigiditatea sa și pentru faptul că încurajează mai degrabă memorarea decât gândirea critică și aplicarea creativă a cunoștințelor.