Programele „Tomata”, „Usturoiul”, „Rabla pentru tractoare” vor continua şi în 2025, însă vor suferi modificări în ceea ce priveşte sistemul de finanţare sau de depunere, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.
„Anul acesta schimbăm sistemul de finanţare al Programului Tomata. Am fost deja în două bazine legumicole din România şi am discutat cu fermierii. Va fi programul „Tomata şi alte legume în spaţii protejate” şi vom finanţa fiecare mie de metri pătraţi cu 1.500 de euro. Asta înseamnă că un fermier care are 5.000 de metri pătraţi poate lua 7.500 de euro, nu doar 3.000 de euro, dar vreau să încurajăm să cultive şi celelalte legume. Vorbim aici de spanac, salată, ceapă verde, ardei kapia, ardei gras, ardei Bianca. Sunt mai multe legume pe care le-am stabilit cu fermierii”, a precizat Florin Barbu.
El a explicat că fermierii vor fi obligaţi, în funcţie de suprafaţa pe care o deţin, să cultive şi alte legume, nu doar tomate, astfel încât să existe legume româneşti pe tot parcursului anului, nu doar tomate în anumite perioade şi în cantităţi foarte mari.
„Ponderea este în felul următor: în cazul în care ai 1.000 mp eşti obligat să pui tomate. Dacă ai 2.000 mp˛ pui 1.000 mp cu tomate şi 1.000 mp cu alte legume în spaţii protejate. Dar dacă trecem la alt nivel, de 5.000 mp, nu poate pune decât 2.000 mp cu tomate şi restul de 3.000 mp cu alte legume. Adică nu vrem să mai avem cantităţi foarte mari de tomate într-o perioadă. Sprijinul nu va mai fi până la luna mai. Valorificarea se va face până la sfârşitul lunii octombrie, astfel încât să avem pe tot parcursul anului şi tomate şi alte legume în spaţii protejate”, a explicat oficialul MADR.
În ceea ce priveşte Programul „Usturoiul”, şi acesta va continua în 2025 cu o modificare şi anume: cantităţile obţinute să ajungă direct către unităţi de vânzare, către cooperative sau direct în procesare.
„Facturile care demonstrează comercializarea vor fi în e-factura. Cantităţile trebuie să ajungă direct către unităţile de vânzare, către cooperative care se ocupă cu comerţul sau direct în procesare. Nu se mai acceptă alte facturi pe alte coduri CAEN. Vrem să avem o eficienţă a sectorului. Nu vrem facturi de la alte societăţi, vrem direct din e-Factura. Suma va fi la fel, se va menţine la 3.000 de euro/ha pentru usturoi”, a adăugat el.
„Legat de „Prima Seră” sunt de acord cu programul depus de senatorul George Scarlat, dar atunci când se va dezbate în Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor vreau să propun ca pe acest sprijin de 200.000 de euro pe seră să luăm în calcul şi să detaliem direct la nivel de act normativ, ca toate aceste sere pe care le facem în România să fie cu obligativitate, cu încălzire, cu spaţiu de depozitare, cu condiţionare, cu tot ce trebuie, pentru că, dacă iar investim şi facem 10 solarii, în loc să facem cinci pe care să le avem încălzite şi cu unităţi de depozitare şi de păstrare, nu am făcut nimic. Dezvoltăm sere şi solarii în România care produc timp de trei luni şi apoi nouă luni nu produc nimic”, a avertizat Barbu.
El a adăugat că programul va fi completat cu aceste condiţii prin care să fie integrat tot sistemul de încălzire „cu tot ce trebuie” în acea finanţare de 200.000 de euro.
„Un alt ajutor de stat pentru fermieri se referă la „Prima butelie”. Acesta este prin Fondul de Mediu şi vrem să putem da fermierilor accesul la gaz printr-o butelie şi o centrală pentru sere şi solarii. De asemenea, vrem să primească şi subvenţie la acciza pentru încălzirea serelor şi solariilor, aşa cum facem la motorina utilizată ca şi combustibil în zootehnie, în irigaţii, în vegetalul din România. De ce să nu devină şi legumicultorii din România competitivi cu cei din Uniunea Europeană? Fermierii vor face depunerile direct la Fondul de Mediu, dar fermierii noştri sunt învăţaţi pentru că prin acest fond au mai luat bani şi pe independenţa energetică şi au pus panouri solare pentru ventilaţia serelor şi solariilor. Şi tot prin Fondul de Mediu a fost „Rabla pentru tractoare”. Ei sunt familiarizaţi cu Ministerul Mediului pe aceste proiecte. Am vorbit deja cu domnul Fechet ca să lansăm aceste măsuri anul acesta”, a completat Florin Barbu.
În ceea ce priveşte fondurile care vor fi alocate pentru „Prima butelie”, acestea sunt estimate undeva la 200 de milioane de lei. El a mai spus că programul se va adresa celor din bazinele legumicole din România, precizând că judeţul Olt deţine o treime din legumicultura din România.