Prorectorul Universităţii din Bucureşti, Răzvan Papuc, a declarat joi, la Târgu Mureş, în timpul galei de absolvire a programului de formare profesională în profesia de expert în dezvoltare durabilă pentru administraţia publică românească, că acest proiect este un bun exemplu de continuitate, dar, din păcate, e oarecum singular în România.
„Avem, evident, un motiv foarte important pentru care dumneavoastră sunteţi aici, cu alte cuvinte, să continuaţi să pregătiţi administraţia publică şi nu numai, toate instituţiile, fie că sunt firme private, fie că sunt instituţii publice locale sau centrale pentru dezvoltare sustenabilă. Dar ca să faci treburile astea trebuie să ai instituţii şi oameni dedicaţi. Eu îl văd pe domnul ministru Borbely (Laszlo, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului n.r.) ca fiind un om locomotivă (…). Aşa cum puteţi vedea, dezvoltarea durabilă nu a fost doar o formă fără fond, ea a fost transferată şi în zona politicilor publice, mai mult sau mai puţin, dar important este un lucru pe care, din păcate, îl vedem în spaţiu politic şi administrativ în care noi trăim, şi anume vedem că exemple de genul acesta, de politici care sunt continue, care sunt consistente, în România nu prea sunt. Deci, n-ar trebui să vorbim despre un singur exemplu. Dar din păcate, în ceea ce ne priveşte, nu putem vorbi de foarte multe politici publice consistente, care să dureze atât de mult. Şi din acest motiv cred că este cu atât mai important ceea ce dumneavoastră veţi face”, a arătat Răzvan Papuc.
El a spus că instituţiile din România au acest talent de a se procrastina, de la politici până la acţiuni de diferite categorii şi că noii absolvenţi sunt chemaţi să arate că există substanţă în dezvoltarea sustenabilă.
Rectorul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi tehnologie „George Emil Palade”, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, a arătat că este adeptul proiectelor „care ies din cutie, cărora la început puţini le dau şanse” şi că prima promoţie calificată în profesia de expert în dezvoltare durabilă se încadrează în această categorie.
„Acest proiect este un proiect este de dezvoltare durabilă din două perspective. Prima care vine din subiectul proiectului, a doua că într-adevăr s-a dovedit a fi sustenabil şi uitaţi-vă la un PNRR care s-a şi îndeplinit, faţă de actele care au avut o abordare mai romantică în perioada lor iniţială. Îmi plac aceste proiecte (…). Mă uit în sală şi văd cam toţi sunteţi oameni care veniţi de undeva şi când pun asta nu mă refer la faptul că veniţi dintr-o zonă geografică, ci că faceţi ceva înainte de a vă ataşa acestui proiect (…). Înseamnă că fiecare dintre dumneavoastră, fiecare dintre noi, încă suntem la vârsta în care ceva ne stârneşte curiozitatea ca să facem ce n-am făcut până acum. Şi dacă lucrul ăsta se întâmplă, sigur că există şi speranţă. Şi, de asemenea, mai este un lucru care îmi place foarte mult. Faptul că acest proiect este un mesaj de responsabilitate pe care fiecare trebuie să-l avem pe tot ceea ce urmează să se întâmple, nu peste un an, de peste doi ani – le spun colegilor mei din universitate ‘haideţi să vedem cum va arăta universitatea peste 10 ani, nu într-un an sau doi’. Este, până la urmă, rostul nostru, al celor care suntem în administraţie şi care decide anumite locuri şi direcţii către care mergem”, a declarat Leonard Azamfirei.
Rectorul UMFST le-a mulţumit colegilor săi care au fost parte componentă acestui proiect, dar şi consilierului de stat Laszlo Borbely, despre care a spus că este „elementul viu al dezvoltării durabile, din 1990 până acum”.
Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Peter Ferenc, a arătat că Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă are un rol semnificativ şi o contribuţie incontestabilă, prin iniţierea şi organizarea, la nivel naţional, a acestui curs de perfecţionare destinat funcţionarilor publici şi personalului contractual din administraţia locală.
„Astăzi, realităţile ne provoacă să alegem direcţia viitorului. Schimbările climatice nu mai sunt o proiecţie teoretică, ci o realitate cu impact direct asupra sănătăţii oamenilor, asupra economiilor şi asupra stabilităţii sociale. Prin urmare, este esenţial ca toate segmentele societăţii să fie pregătite şi să deţină cunoştinţele necesare pentru a răspunde acestei provocări. Administraţia publică are un rol deosebit de important în acest demers: integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă în strategiile şi proiectele instituţionale, identificarea surselor de finanţare pentru iniţiative verzi şi digitale, promovarea economiei circulare şi asigurarea coerenţei politicilor publice. Aceşti absolvenţi au decis să îşi asume rolul de promotori ai schimbării în administraţia publică. Noua reţea de experţi va sprijini instituţiile în identificarea clară a nevoilor comunităţilor şi în găsirea de soluţii moderne şi sustenabile pentru dezvoltarea lor”, a afirmat Peter Ferenc.
Prefectul judeţului Mureş, Barabási Antal-Szabolcs, a subliniat că fără oameni pregătiţi, nu poate exista o dezvoltare durabilă reală.
„Avem nevoie de profesionişti care să înţeleagă ce înseamnă sustenabilitatea dincolo de teorie şi să poată transforma aceste principii în soluţii concrete pentru comunităţi. De aceea, susţin cu toată convingerea investiţiile în formarea continuă a celor care lucrează în administraţia publică – pentru că aici începe schimbarea reală”, a menţionat Barabási Antal-Szabolcs, în cadrul ceremoniei de absolvire.
Secretariatul General al Guvernului (SGG) şi Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă (DDD) au organizat, joi, la Târgu Mureş, Gala Absolvirii programului postuniversitar „Administraţie Publică pentru Dezvoltare Durabilă”, considerat unul dintre cele mai ambiţioase programe de formare profesională din administraţia publică românească.
La nivel naţional au absolvit 2.150 de persoane, care au obţinut calificarea de experţi în dezvoltare durabilă, care vor fi incluşi într-o reţea naţională dedicată implementării Agendei 2030 a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României. AGERPRES