În primă fază, programul lansat de statul ungar pentru dezvoltarea economică a Ţinutului Secuiesc va sprijini investiţiile mari, având pentru 2019 un buget de 25 de miliarde de forinţi (peste 77 de milioane de euro) – scrie în ediţia de marţi a cotidianului transilvănean Krónika, citând-o pe Mónika Kozma, director executiv al Fundaţiei Pro Economica, entitatea care va administra programul.
Directorul executiv a susţinut la Sfântu Gheorghe o conferinţă
de presă despre detaliile programului, împreună cu Sándor Tamás,
preşedintele Consiliului Judeţean Covasna şi Árpád Antal, primarul
oraşului Sfântu Gheorghe.
Mónika Kozma a reamintit că în 2019 guvernul ungar va aloca 50
de miliarde de forinţi (peste 155 de milioane de euro) pentru
programele de dezvoltare economică din afara graniţelor Ungariei,
iar jumătate din sumă, 25 de miliarde de forinţi va ajunge în
Secuime.
În primă fază vor sprijini investiţiile mari, concentrându-se
pe agricultură, industria de prelucrare şi industria alimentară, a
adăugat aceasta. Se doreşte ca într-o serie de domenii să fie
realizate investiţii care să ajute şi activitatea furnizorilor, a
micilor producători. Apelul de proiecte va fi publicat înainte de
sfârşitul anului. Ulterior, în primăvară va fi publicat un nou apel
dedicat proiectelor de valoare mai mică.
Directorul executiv a relatat că a fost realizată o schemă prin
care aplicarea să fie cât mai puţin birocratică. În cadrul apelului
de proiecte nu există restricţii cu caracter etnic, însă proiectele
pot fi depuse numai în limba maghiară – a adăugat aceasta. Rezumând
experienţele din cadrul programului-pilot de dezvoltare economică
de anul trecut, prin care a fost oferit sprijin fermierilor şi
întreprinderilor mici din judeţul Mureş, aceasta a relatat că au
fost duse la bun sfârşit 495 de contracte de subvenţionare. În
programul-pilot, persoanelor fizice şi juridice, întreprinderilor
mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea în agricultură
le-au fost alocate 22 de milioane de lei, sumă din care 4 milioane
de lei au reprezentat TVA, sumă care a rămas statului român.
Majoritatea beneficiarilor au achiziţionat echipamente agricole.
Dintre cele 143 de tractoare cumpărate, 103 au fost fabricate la
Reghin – a specificat Mónika Kozma.
Potrivit acesteia, în cadrul programului-pilot, şaptezeci de
beneficiari au primit sprijin pentru clarificarea situaţiei
juridice şi intabularea proprietăţilor, dar numai trei dintre
aceştia au reuşit să îşi îndeplinească angajamentele în termenul
stabilit. Solicitanţii au întâmpinat bariere birocratice asupra
cărora nu puteau avea control şi pe care nu au reuşit, deocamdată,
să le depăşească. Prin urmare, în următorul apel de proiecte,
pentru soluţionarea unor asemenea probleme nu se va mai acorda
sprijin financiar.
Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi
Comerţului Exterior a anunţat în urmă cu 10 zile, la Cluj-Napoca,
că în 2019 programul de dezvoltare economică va fi extins şi în
Ţinutul Secuiesc. Prim-ministrul ungar, Viktor Orbán a spus, la
şedinţa plenară de vineri de la Budapesta a Conferinţei Permanente
Maghiare (Máért), că în România programul de dezvoltare economică
se desfăşoară, în esenţă, cu acordul naţiunii majoritare.
Negocierile politice necesare în acest sens au fost desfăşurate de
reprezentanţii locali ai minorităţii maghiare. Şeful guvernului de
la Budapesta a specificat că nu ar avea sens să se anunţe programe
de dezvoltare economică, dacă apoi statul în care trăiesc
beneficiarii, ar şicana entităţile sprijinite. Potrivit calculelor,
fiecare forint care este cheltuit pe programele de dezvoltare
economică de peste hotare, are ca rezultat o creştere de doi
forinţi la PIB – a adăugat Orbán.
MTI
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.