„Cel mai devreme, ele ar putea deveni funcționale peste doi ani”, au precizat autoritățile. Conform proiectului Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere(CNAIR) şi estimată la aproape 100 de milioane de lei, radarele fixe urmau să fie montate pe autostrăzi şi pe şoselele unde au loc cele mai multe accidente din cauza vitezei. Este vorba despre DN1 Bucureşti – Oradea, DN 2 Bucureşti – Siret şi DN6 Bucureşti – Timişoara. Sistemele de supraveghere ar fi trebuit să calculeze automat viteza maşinii între două radare succesive şi să trimită amenda pe adresa şoferului, în cazul în care se depista încălcarea limitei legale.
Citeşte întreaga ştire: Proiectul celor 400 de radare fixe se amână pe termen nedeterminat: guvernul a decis să nu îl mai finanțeze