O serie de articole care a plăcut cititorilor Punctul, iar ziarul s-a vândut încă de la prima apariție pe tarabă, ca pâinea caldă, este ,, Cât de ardelean te simţi de Ziua României”, redactorii Punctul au încercat să afle răspunsul la această întrebare atât de la politicieni, și de la importanți oameni de cultură, cât și de la mureșeni:
„Alexandru Cistelecan: De ziua României ar trebui să mă simt, în primul rând, român şi în al doilea rând ardelean pentru că este ziua Unirii, dar nu e rău să ne simţim în această zi şi ardeleni şi să ne aducem aminte că, de fapt, ardelenii sunt cei care au optat, de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni, pentru a intra în Regatul Român”.
„Sunt mândru că la Sighişoara s-a născut, se pare, în 1431, Vlad Ţepeş, de a cărui faimă a tremurat, alături de „păgâni”, întreaga Europă, care l-a transformat în personaj grotesc de basm ca să exileze în mintea copiilor amintirea temutului prinţ valah. Şi sunt mândru tot de Sighişoara pentru că a ei Cetate e singura cetate medievală locuită din toată Europa, monument istoric de a cărui soartă s-a interesat însuşi Prinţul Charles, care ne-a ferit de urgia numită Dracula Park. Sunt mândru că mănăstirea din Recea e singura din Europa pictată integral în mozaic. Mă mândresc cu rezervaţia de bujori de la Zau de Câmpie, născută din teama lui Alexandru Borza, fondator al botanicii româneşti, pentru aceste delicate flori ameninţate de extincţie. Mă mândresc cu vinul de Jidvei de pe dealurile Tîrnavei şi cu merele de la Batoş, pe care le vrem adăpostite în carafele şi vasele de ceramică de Corund. Sunt mândru de Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu Mureş, bastion al învăţământului medical românesc şi tot aici de Spitalul Judeţean, centru regional de urgenţă, încă neoficial, şi datorită implementării, la Tîrgu Mureş, a primului serviciu de ambulanţă SMURD de către doctorul Raed Arafat, recunoscut prin performanţele sale în toată ţara.
…Sunt mândru de fostul liceu Bolyai, care ar fi putut să rămână un bastion mureşean al multiculturalităţii, cimentând buna înţelegere între români şi maghiari, dacă intriga politică n-ar fi împlinit, în mod discreţionar, obsesiile segregaţioniste şi orgoliile câtorva personalităţi frustrate ale politicii româneşti. Şi ca să rămânem prin zonă, mă „mândresc” cu debutul multiculturalităţii româneşti în martie 1990, care a pus Tîrgu Mureşul în mod tragic pe harta socio-politică naţională şi poate şi internaţională. Mă „mândresc” cu Carbid Fox, singurul producător de carbid al ţării, lider pe pieţele din Asia, Africa, zona Golfului, fosta URSS, omniprezenţă a rapoartelor APM privind poluarea apei, aerului, solului şi a vieţilor noastre. Mă „mândresc” cu Azomureş Tîrgu Mureş, ultimul combinat de îngrăşăminte chimice complexe al ţării, de care cu bucurie ne-am lipsi, ca să avem un aer cât de cât respirabil la Tîrgu Mureş. Dar, mai presus de toate, mă mândresc cu bunul simţ ardelenesc, cu spiritul molcom şi aşezat care face de ruşine şmecheria sudistă, cu „mahalaua” bucureşteană şi „sălbăticia” oltenească. De aceea sunt mândru că sunt ardelean. Sunt mândru că sunt mureşean. Sunt mândru că sunt român.