O puşculiţă din ceramică unică, pentru care nu există analogie în Imperiul Roman, descoperită în zona Castrului Roman de la Călugăreni cu ocazia efectuării lucrărilor de canalizare, va fi expusă în cadrul manifestării „6R – Ziua Arheologiei la Călugăreni”, alături de alte 13 artefacte spectaculoase găsite aici.
„Cu ocazia lucrărilor de canalizare de la Călugăreni am reuşit să parcurgem 800 de metri, mai avem cam 500-600 de metri unde trebuie să executăm săpături de salvare. (…) O puşculiţă descoperită într-un context cultic ne arată mult mai mult decât că se puneau bani deoparte şi în Epoca Romană. Şi am descoperit în aceste săpături de salvare o puşculiţă pentru care nu există o analogie în Imperiul Roman. Aceasta a avut două compartimentări, una pentru moneda mică, una pentru moneda mare. Ne-am întrebat de ce s-au chinuit să facă această diferenţiere şi am ajuns la concluzia că dintr-un ‘porcuşor’ poţi să scoţi mai uşor monedele mici, pe lângă cele mari. Tocmai pentru a împiedica furtul din puşculiţa publică a acestei comunităţi s-au gândit să facă această diferenţiere. În plus, ne-am bucurat că numai dintr-o singură groapă au ieşit la iveală trei inele, două de argint, unul de bronz. Am dori ca aceste piese să se întoarcă pentru o zi la Călugăreni, până când vom avea posibilitatea să organizăm acolo o expoziţie permanentă”, a declarat arheologul Szilamer Panczel.
În expoziţia care va fi organizată sâmbătă în cadrul manifestării „6R – Ziua Arheologiei la Călugăreni”, care a înlocuit în acest an Festivalul Roman de la Călugăreni, alături de puşculiţa din ceramică, cu formă sferică, vor fi prezentate alte 13 piese descoperite în zona Castrului şi vicusului roman din acest sat.
„Sâmbătă, împreună cu colega mea, Nicoleta Man, vom ţine o prelegere la Călugăreni pe această temă. (…) Până acum, din săpăturile de salvare avem 1.000 de complexe descoperite, asta însemnând fântâni, case, gropi, vane de încărcare. Lucrăm 10 specialişti, inclusiv studenţi străini şi oameni din sat. Este o şansă unică de a cunoaşte întreaga stratigrafie a sitului de la întemeierea acestei aşezări, de la începutul secolului al II-lea până în secolul al III-lea. Practic, avem o secţiune prin întreg situl arheologic, pe care, din resursele muzeului, nu am fi reuşit să o facem. Este o şansă unică să cunoaştem situl mai profund. Totuşi, ne-am fi bucurat dacă lucrările de canalizare nu ar fi trecut prin tot situl şi nu ar fi deranjat aceste straturi, dar şi investiţiile îşi au locul lor”, a precizat Szilamer Panczel. AGERPRES
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.