Apa Târnavei Mici a fost de mai multe ori la rând poluată cu cloruri din salina Praid în ultimii 5 ani. O spune negru pe alb raportul Apelor Române înaintat în această lună către Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor din care cităm mai jos:
Sectorul analizat, situat între Bagaciu şi confluența cu Târnava Mare, este clasificat ca apă puternic modificată, de tip R005*. În perioada 2020-2024, acest corp de apă a fost încadrat în general într-un potențial ecologic bun, cu excepţia anului 2023, când s-a constatat o degradare până la starea moderată, având ca element determinant fitoplanctonul. Din punct de vedere fizico-chimic, conductivitatea medie anuală a variat între 807,25 și 1453 µS/cm, cu valori maxime de 1823 µS/cm. Clorurile au prezentat o variabilitate importantă, atingând valori de până la 502 mg/l, iar mediile anuale au oscilat între 177,85 și 330 mg/l. Aceste date confirmă o influență constantă și persistentă a pârâului Corund asupra calității râului Târnava Mică, cu efecte directe asupra biodiversității acvatice și, potențial, asupra calității resurselor de apă utilizate în scop potabil sau industrial.
Monitorizarea investigativă efectuată în anul 2021 pe pârâul Corund a oferit date fundamentale privind sursele și amploarea salinizării. Au fost înregistrate valori extreme pentru cloruri, atingând până la 71.739 mg/l în evacuarea de la ştrandul salinei, și o conductivitate de până la 181.810 µS/cm în evacuarea directă a salinei în râul Târnava Mică. Aceste valori depășesc cu ordin de mărime orice standard aplicabil în cazul corpurilor de apă dulcicolă, și relevă caracterul de saramură brută al apelor evacuate. Este important de subliniat faptul că, în pofida acestor valori, nu a fost semnalat un eveniment acut, ceea ce sugerează că evacuările au fost relativ constante şi într-o oarecare măsură diluate de condiţiile hidrologice din acea perioadă.
Analiza comparativă dintre perioada 2020-2024 și intervalul critic mai-iunie 2025 scoate în evidență diferența între un regim de presiuni difuze, relativ controlabile, și efectele devastatoare ale unei cedări structurale într-un sistem minier nesecurizat.
În concluzie, raportul analizează ştiinţific evoluția stării ecologice a corpurilor de apă Târnava Mică și Corund și subliniază importanța monitorizării continue, a integrării datelor biologice şi chimice şi a intervenţiilor structurale în zonele vulnerabile. Este imperativ ca zonele de interfață dintre activitățile extractive și resursele de apă să fie tratate ca elemente critice de risc hidrochimic naţional, necesitând măsuri de protecţie, monitorizare şi reabilitare imediată.
În același raport se precizează și soluțiile tehnice care se referă la achiziționarea de tehnologii de desalinizare sau de forare a unor puțuri.
Va urma