Fosta echipă de la conducerea Prefecturii Mureș s-a ocupat îndelung de problema pădurilor mureșene, smulse permanent din proprietatea statului prin procese anevoioase și uneori dubioase. Pădurile sunt de cele mai multe ori revendicate de urmașii foștilor grofi maghiari chiar și în cazurile în care strămoșii lor au fost despăgubiți pentru faptul că le-au fost luate pădurile.
În 2005 profitând de apariţia Legii nr. 247/2005 (care prevede reconstituirea dreptului de proprietate privind terenurile forestier deţinute anterior confiscării abuzive de către regimul comunist), urmaşii nobililor maghiari s-au întors în Munţii Gurghiului să-şi revendice proprietăţile. În baza Legii nr. 247/2005, moştenitorii familiilor Bánffy, Kemény, Bethlen, Farkas, Éltető etc., mulţi dintre ei cetăţeni străini, au depus la Judecătoria Reghin cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra pădurilor, păşunilor, fâneţelor, terenurilor agricole şi imobilelor de pe acestea, situate în aria judeţului Mureş. Ca să aibă două şanse de câştig, moştenitorii au depus aceste cereri atât în nume propriu, cât şi în numele a două societăţi comerciale din perioada interbelică, reînfiinţate în 2005. Înainte de război, cele două entităţi, S.C. Domeniul Silvic Gudeameşterhaza S.A. şi S.C. Societatea Anonimă de Silvicultură Ardeleana S.A., au administrat o parte a fondului funciar – societăţi reînfiinţate ca entităţi continuatoare ale structurilor iniţiale, „în vederea reconstituirii dreptului de proprietate”. De aceea, grofii maghiari cer retrocedarea pădurilor în contul societății Gudeamesterhaza, care ar urma să administreze această arie din Mureș, societatea fiind reprezentată de casa de avocatură Rózsa.
Prefectura continuă să se opună
În vremea mandatului prefectului Marius Pașcan, prefectura Mureș a încercat să obțină câștig de cauză în procesele de revendicare a pădurilor. „Considerăm că, terenurile solicitate nu fac obiectul Legii nr. 247/2005, deoarece acestea au fost preluate de către Statul Român, în baza Legii nr. 91/09.02.1945 pentru înfiinţarea Casei de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (C.A.S.BI.), anterior datei de referinţă din Legea nr. 245/2007 – 06.03.1945, ca efect al Legilor 498/03.07.1942, 433/02.1944 şi 478/06.10.1944”, se arată într-un comunicat transmis de către fostul purtător de cuvânt al Prefecturii Mureș, Cristina Manoilă.
Momentan, noua conducere a Prefecturii Mureș, în frunte cu prefectul Alexandru Petru Frătean, continuă lupta pentru păstrarea pădurilor în proprietatea statului român. După spusele noului purtător de cuvânt al Prefecturii, Mugurel Gorea, instituția reprezentată de dânsul a optat pentru continuitate, pentru continuarea proceselor: „Mergem pe continuitate. Unele lucruri nu sunt limpezi nici acum. Dar în măsura în care demersurile fostei administrații județene au fost corecte, acestea vor continua. Sunt o mulțime de procese intentate de fosta administrație a prefecturii și noi continuăm demersurile”.
Ultimul episod
Ultimul episod finalizat din războiul pădurilor s-a consumat în anul 2012 când „prin Sentinţa civilă nr. 1394 din 22 iulie, Judecătoria Reghin a respins acţiunea civilă formulată de reclamanta forma asociativă Domeniul Silvic Gudeameşterhaza S.A. în contradictoriu cu Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, şi respinge acţiunile civile conexate formulate de reclamanta Bánffy Éva Mária Rozália Helena Johanna. Miza acestui proces era suprafaţa de teren forestier de 19.850 ha pe raza comunelor Stânceni, Răstoliţa, Lunca Bradului şi Filea Deda”, ne-a transmis Cristina Manoilă.
Vasile Dancea