Clădirea centrală a Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș face obiectul unei reabilitări consistente care se va încheia în toamna acestui an.
Sala festivă a universității a furnizat zilele trecute o surpriză de proporții. În cursul lucrărilor de renovare, sub actuala zugrăveală s-au descoperit, acoperite fiind de vopseaua actuală, o serie de picturi de o valoare inestimabilă: domnitorul Mihai Viteazul în mărime naturală, stemele Regatului României din perioada 1881-1922 precum și o serie de decorațiuni specifice care acoperă atât pereții cât și tavanul sălii.
Ca urmare a acestei descoperiri, clădirea, având statut de monument istoric, va fi evaluată de experții în domeniul protejării monumentelor istorice iar Sala festivă va fi renovată în așa fel încât să fie adusă la forma în care aceasta era în perioada 1920-1940, când clădirea universității adăpostea Liceul Militar „Mihai Viteazul”.
Universitatea are în propria arhivă o fotografie a Sălii festive din perioada interbelică (foto 7, alb-negru), când acolo funcționa capela liceului, a cărei detalii se suprapun perfect cu imaginile recent descoperite, document care va sta la baza proiectului de reabilitare.
P. S. Astăzi, 9 august, se împlinesc 421 de ani de la moartea lui Mihai Viteazul (1558-1601).
„Între Basta și Mihai s-a rădicat o gelozie care a ajuns la dușmănie. Basta, după ce a pârât pe Mihai că avea înțelegeri secrete cu turcii, a hotărât ca să-l și aresteze; deci trimițând să-l poftească la consiliu și Mihai nevoind a veni, a poruncit la câțiva nemți ca să înconjoare cortul său, și să-l prinză viu sau să-l omoare. Mihai Vodă văzându-se astfel surprins a scos sabia și a rănit pe unul din sbirii lui Basta, dar un altul străpungându-l cu sulița în pântece, l-a trântit la pământ și i-a tăiat capul. Această ucidere infamă a lui Mihai Vodă nu fu aprobată de nimene la curtea împăratului Rodolf.” (Dionisie Fotino, Istoria generală a Daciei, sau a Transilvaniei, Țerei Muntenesci și a Moldovei, trad. de George Sion, Bucuresci, Imprimeria Națională a lui Iosef Romanov et Companie, 1859, p. 74)
Leonard Azamfirei