Reclasificarea spitalelor publice intră într-o nouă etapă: Ministerul Sănătății lansează criteriile pentru spitalele strategice
Procesul de reclasificare a spitalelor publice din România a fost demarat oficial, marcând un pas important în reforma sistemului sanitar. Anunțul a fost făcut de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat necesitatea depășirii unui model de organizare considerat depășit și inechitabil.
Potrivit ministrului, sistemul sanitar a funcționat prea mult timp pe baza unor categorii care nu mai reflectă realitatea din teren, cu tarife diferite pentru servicii similare, reguli neclare și o lipsă de coerență în administrarea spitalelor. Această situație a generat decizii administrative necorelate cu rolul real al unităților medicale și a afectat atât pacienții, cât și personalul medical.
În acest context, Ministerul Sănătății, împreună cu specialiști din domeniul medical, a finalizat criteriile de selecție pentru spitalele de importanță strategică. Proiectul de Hotărâre de Guvern care reglementează noul cadru se află deja în transparență decizională, urmând o perioadă de consultare publică pentru integrarea observațiilor actorilor relevanți și definitivarea formei finale.
Criteriile se aplică mai multor tipuri de unități medicale, printre care spitalele județene de urgență, spitalele județene clinice de urgență universitare, spitalele clinice de urgență, spitalele clinice monospecialitate, precum și spitalele de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță. Evaluarea fiecărei unități se va face pe baza unor indicatori obiectivi de performanță și accesibilitate, în urma căreia va fi stabilită lista spitalelor strategice și noua lor încadrare.
Actul normativ introduce, pentru prima dată, un cadru unitar de organizare și funcționare a spitalelor, fundamentat pe criterii clare: tipul și diversitatea serviciilor medicale oferite, nivelul de dotare și performanța echipamentelor, resursa umană disponibilă, precum și complexitatea cazurilor și patologiilor tratate.
Pentru a fi încadrate ca spitale strategice, unitățile medicale trebuie să îndeplinească cumulativ o serie de condiții minime obligatorii. Printre acestea se numără existența unei structuri UPU, a unei structuri de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale, a unei unități de transfuzii sanguine, a unui bloc operator cu minimum zece săli de operație, a unei secții ATI clasificată categoria I, precum și dotări esențiale precum CT, RMN, angiograf, radiologie digitală și laboratoare complete. De asemenea, spitalele strategice trebuie să desfășoare activități de învățământ, cercetare și educație medicală continuă și să respecte indicatori clari de calitate, inclusiv o rată a reinternărilor în primele 48 de ore de cel mult 0,5%.
Etapa următoare a reformei vizează evaluarea tuturor celorlalte spitale, în vederea reîncadrării acestora în categoriile I, II sau III. Astfel, noua clasificare a spitalelor va include patru niveluri: spitale strategice, spitale categoria I, spitale categoria II și spitale categoria III.
Ministrul Sănătății a precizat că această ierarhizare nu înseamnă servicii medicale mai slabe pentru pacienți și nu reflectă valoarea profesională a personalului medical. Clasificarea are un rol strict administrativ și funcțional, fiind menită să evidențieze complexitatea serviciilor oferite de fiecare unitate.
Pentru pacienți, noul sistem promite trasee medicale mai clare, acces mai rapid la servicii complexe și un nivel sporit de siguranță. Pentru cadrele medicale, reforma aduce predictibilitate, infrastructură adecvată și criterii transparente de organizare. Din punct de vedere administrativ, măsurile urmăresc să introducă ordine în sistem, să coreleze finanțarea cu rolul real al fiecărui spital și să fundamenteze deciziile pe date obiective.
