Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat joi, la Sighişoara, în cadrul dezbaterii organizate în Regiunea Centru pe proiectele de acte normative referitoare la reforma sistemului de sănătate publică, că aşteaptă propuneri de la profesioniştii în domeniu dacă se doreşte sau nu includerea programelor naţionale în pachetul de bază.
‘Pachetul de bază este temelia reformei în sănătate. Astăzi noi nu spunem adevărul asiguraţilor. Noi le spunem oamenilor că le dăm tot. E adevărat? Nu-i adevărat. Le dăm cât avem buget, asta e realitatea, nu dăm un leu în plus pentru că nu avem de unde. Mai sunt nişte spitale care mai fac nişte servicii peste contract şi rămân cu ele în braţe şi acele spitale o să aibă arierate. Altă explicaţie nu avem şi atunci noi ştim că oamenii îşi pun speranţe că au dreptul la tot ce cred ei în momentele de situaţii de suferinţă, în situaţiile nefericite de boală, dar noi trebuie să le spunem adevărul. Numai atât putem să dăm cetăţenilor români care au dreptul la pachetul de bază (…) Pachetul de bază: servicii de prevenţie, servicii de urgenţă, serviciile oferite de medicul de familie, servicii la nivel de ambulatoriu şi spital. Şi – nu am luat o decizie încă – aştept propuneri dacă să includem şi programele naţionale sau acestea să le urmărim separat. E cumplit de grea decizia’, a arătat Nicolăescu.
Ministrul Sănătăţii a arătat că pachetul de bază se adresează tuturor cetăţenilor români, indiferent că sunt asiguraţi sau neasiguraţi, aşa cum prevede Constituţia, care obligă statul român să asigure principalele servicii medicale, să nu pună în pericol viaţa oamenilor.
‘Noi spunem că aceste servicii medicale esenţiale se grupează în pachetul de bază. Atunci noi va trebui să definim tipul şi serviciile furnizate având în vedere medicina bazată pe dovezi, nu ceea ce ni se pare, nu ceea ce credem, nu ceea ce am vrea, ci ceea ce este cu adevărat bazat pe dovezi. Vom vedea cum sunt cheltuiţi banii publici având acest pachet de bază, pentru că el trebuie să cuprindă soluţiile cele mai eficiente pornind de la faptul că bolile cele mai frecvente cu costurile cele mai mici înseamnă că acelea trebuie cu prioritate să le includem în pachetul de bază, că în pachet nu vor fi incluse servicii care nu sunt dovedite a avea un beneficiu. Este prea important acest lucru ca să nu ne aplecăm asupra lui cu foarte multă atenţie’, a susţinut acesta.
Eugen Nicolăescu a afirmat că acest pachet de măsuri reprezintă o schimbare fundamentală în societatea românească, în sensul că ‘înseamnă să trecem de la o minciună perpetuă de 70 de ani, la un adevăr dureros’.
‘Dar e un adevăr. Ţara asta atâta poate şi noi trebuie să spunem (…) indiferent cine suntem, cu responsabilităţi, trebuie să le spunem oamenilor adevărul. Din 5,5% cât plăteşte angajatul şi 5,2 % cât plăteşte angajatorul şi cât mai suportă bugetul de stat putem să dăm un pachet de bază. Dar acel pachet de bază trebuie să îl dăm când omul are nevoie, trebuie să îl dăm la un standard de calitate pe care îl vom defini şi trebuie să îl dăm fără şpagă, ca lucrurile să fie clare. Dacă spunem că în pachetul de bază îi facem o operaţie de apendicită, atunci acea operaţie de apendicită trebuie făcută ca la carte, conform standardului şi omul nu e chemat de acasă cu materiale sanitare, cu medicamente. I se asigură acel serviciu medical la standardul pe care l-am stabilit. Nu e plăcut, nu e popular, dar e real şi adevărat’, a mai spus Nicolăescu.
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, se află la Sighişoara la consultarea specialiştilor în domeniul medical în legătură cu definitivarea unor proiecte de acte normative.
În cadrul discuţiilor sunt abordate direcţiile de reformă privind restructurarea şi reorganizarea sistemului sanitar, proiectul pilot de creştere a veniturilor medicilor din unităţile sanitare publice cu paturi, legea răspunderii civile a personalului medical (malpraxis), proiectul de modificare a statutului spitalelor, principii şi elemente definitorii ale pachetului de servicii medicale de bază.
La dezbaterea de la Sighişoara participă reprezentanţi ai sistemului sanitar din judeţele Mureş, Alba, Braşov, Sibiu, Covasna şi Harghita, precum şi angajaţi ai direcţiilor de sănătate publică, preşedinţii caselor judeţene de asigurări de sănătate, managerii spitalelor publice, reprezentanţi ai Colegiului Judeţean al Medicilor, ai Colegiului Judeţean al Farmaciştilor, ai Asociaţiilor judeţene ale pacienţilor, ai societăţilor şi patronatelor judeţene ale medicilor de familie, ai organizaţiilor sindicale judeţene.
AGERPRES