Declarațiile recente ale premierului Ilie Bolojan privind măsurile de sprijin pentru primăriile cu dificultăți financiare se întâlnesc cu o realitate dură, pe care o regăsim inclusiv în Mureș, unde datele oficiale arată o imagine îngrijorătoare a administrației publice locale.
Bolojan anunță reforme dure pentru primării
În declarații făcute duminică seară, premierul a fost categoric: primăriile mici vor continua să beneficieze de sprijin guvernamental, dar nu în condițiile actuale de management iresponsabil. „Nu este normal să nu-ți încasezi impozitele sau să stabilești cele mai mici impozite pentru a fi cel mai popular primar, în același timp ducându-ți grilele de salarizare la nivelul maxim”, a declarat Bolojan.
Premierul a anunțat că statul român nu mai are capacitatea financiară să distribuie fonduri către autoritățile locale în aceeași măsură ca până acum, din cauza deficitului bugetar. Reforma pe care o pregătește Guvernul prevede ca banii de echilibrare bugetară să fie acordați proporțional cu gradul de încasare a impozitelor locale, pentru a încuraja performanța în administrația publică.
Mureșul este chiar exemplul unei administrații în derivă
Situația din județul Mureș, dezvăluită de raportul Camerei de Conturi pentru exercițiul financiar 2023, ilustrează perfect problemele la care face referire premierul. Cifrele sunt edificatoare: 204,9 milioane de lei este suma totală a abaterilor identificate în urma celor 39 de misiuni de audit desfășurate la primării, consiliul județean și instituțiile publice locale din Mureș. Iar raportul mai arată și o dependență dramatică de fondurile centrale, veniturile proprii ale administrațiilor locale din Mureș reprezintând doar 18,7% din totalul bugetelor. Cum o mai spuneam, asta ne arată și proasta filozofie bugetară, unde banii se centralizează la București, pe foarte multe linii de colectare, pentru ca mai apoi să fie redistribuiți în teritoriu după criterii adesea prea puțin economice și prea mult politice.
Planificarea defectuoasă și execuția precară
Capacitatea de planificare a autorităților locale din Mureș arată semne clare de disfuncționalitate. În 2023, primăriile au reușit să încaseze doar 58,7% din veniturile estimate, iar la cheltuieli situația este similară – doar 51,4% din sumele planificate au fost cheltuite efectiv.
Auditurile au dezvăluit un tipar constant de nereguli: cheltuieli cu materiale de construcții trecute ca fiind consumate dar neutilizate, salarii majorate ilegal, taxe necolectate conform legii. Primăriile din Ceuașu de Câmpie și Ernei, spre exemplu, au decontat alocații de delegare peste limitele legale pentru participarea la cursuri de formare.
Perspectiva reformei
Reformele anunțate de Guvernul Bolojan par să răspundă direct la problemele identificate în județe ca Mureș. Reducerea posturilor cu 20% în administrația publică locală, limitarea mandatelor și condiționarea sprijinului financiar de performanța în colectarea impozitelor sunt măsuri care ar putea forța o schimbare de atitudine la nivel local.
Întrebarea care rămâne este dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a transforma primării dependente de fondurile centrale în administrații locale autonome și eficiente, sau dacă vor agrava și mai mult situația unor comunități locale aflate deja în dificultate.
Cazul Mureș arată că problema nu este doar una de management local, ci și de structură – cu un grad de autonomie financiară de doar 18,7%, primăriile sunt de fapt în imposibilitatea de a funcționa independent de decizia politică de la București. Reforma anunțată ar trebui să rezolve această ecuație fundamentală pentru a fi cu adevărat eficientă. Însă credeți că cineva discută real de vreo descentralizare a colectării taxelor și impozitelor?