Muzeul de Istorie din Sighişoara, care şi-a deschis porţile în data de 24 iunie 1899 sub denumirea de ”Alt Schassburg” (Sighişoara Veche), lucrează la un regulament special de acces a publicului după încetarea stării de urgenţă, întrucât este singurul muzeu din ţară organizat pe verticală şi nu pe orizontală, având o singură cale de acces care duce la colecţiile remarcabile în Turnul cu Ceas.
„Lucrăm la un regulament de acces a publicului în muzeu, iar în acesta vor fi incluse reglementările legale pe care urmează să le primim, cu privire la acces şi circuite. Noi suntem un muzeu mai aparte, un muzeu organizat pe verticală şi care are aceeaşi intrare şi aceeaşi ieşire, nu avem un dublu acces în expoziţie. Sperăm ca publicul să înţeleagă măsurile speciale pe care trebuie să le luăm atât noi, cât şi persoanele care ne vizitează. Este clar că în toate spaţiile închise vor trebuie să intre cu măşti şi cu mănuşi, noi, personalul, la fel vom avea aşa ceva şi sperăm ca lucrurile vor intra într-un ritm normal cât de curând. O să fim cumva unici, toate muzeele din ţară îşi fac regulamente şi de aceea sperăm ca publicul să înţeleagă situaţia specială în care ne aflăm acum. Muzeul nostru este unic, singurul organizat pe verticală din ţară, la fiecare nivel avem câte o expoziţie şi există o singură scară de acces şi de defluire. Ne gândim la o modalitate în care publicul să poată păstra distanţa, să nu se intersecteze şi să poată vedea în linişte colecţiile noastre”, a declarat joi, pentru AGERPRES, directorul Muzeului de Istorie a Sighişoarei, Nicolae Teşculă.
Directorul muzeului sighişorean a spus că în cele două luni de la închiderea activităţii cu publicul, personalul a resimţit lipsa turiştilor, chiar dacă a lucrat intens la igienizare şi la inventarierea exponatelor.
„În această perioadă am simţit lipsa publicului, în 12 mai vor fi două luni de când suntem închişi pentru public. De atunci lucrăm la inventar şi practic deşi ne facem meseria, lipsa publicului este evidentă. Colegii îmi spuneau că simt lipsa acelui zumzet, lipsa întrebărilor, prezenţa lor, cum au fost zeci de ani învăţaţi cu publicul. Anul trecut am avut un record de vizitatori, anul acesta cred că va fi doar un sfert din ce am avut, aceasta este situaţia şi sperăm să treacă”, a afirmat Nicolae Teşculă.
Primarul municipiului Sighişoara, Ovidiu Mălăncrăvean, a arătat că deşi lipsa turiştilor este resimţită în Cetatea Medievală, muzeografii au avut în sfârşit timp să inventarieze peste 80% din patrimoniu, lucru care nu s-a mai întâmplat demult.
„În perioada de carantină, Muzeul de Istorie a desfăşurat mai multe lucrări, de igienizare, dezinfecţie, iar, pe de altă parte, de mult timp nu au avut timp să facă un inventar temeinic a tot ceea ce există în acest muzeu, iar acum au profitat de această pauză şi au reuşit să inventarieze mai mult de 80% din obiectele pe care le au în patrimoniu. Pe lângă acest lucru, au reuşit să restaureze o parte din Tezaurul din Criş, care datează din 1600 şi a fost descoperit în 1998. Sperăm ca din 15 mai să se redeschidă muzeele, îi aşteptăm pe turişti să vină şi să viziteze Sighişoara, Muzeul de Istorie, şi îi asigurăm pe toţi că vor fi în siguranţă în Cetatea Medievală şi în Muzeul din Turnul cu Ceas. Ne lipsesc turiştii, la ora asta cetatea era plină, le simţim lipsa, evident că şi muzeul simte lipsa turiştilor care animau cetatea şi balconul Turnului cu Ceas”, a arătat Ovidiu Mălăncrăvean.
Muzeul de Istorie din Sighişoara şi-a deschis porţile în data de 24 iunie 1899 şi adăposteşte numeroase piese unicat: o machetă a oraşului din 1735, obiecte dacice, cel mai valoros clavicord, ceasul din turn şi multe altele.
Muzeul din Sighişoara are expoziţia de bază în Turnul cu Ceas, este structurat pe 6 nivele, cinci dintre acestea închise, până unde se află mecanismul ceasului, iar etajul 6 este balconul.
În afara de expoziţia de bază, în imediata vecinătate a Turnului cu Ceas se află colecţia de arme medievale şi vechea închisoare militară a oraşului, cunoscută drept ‘Camera de tortură’.
Muzeul de Istorie din Turnul cu Ceas are o expoziţie arheologică, o expoziţie dedicată istoriei farmaciei şi medicinii din Sighişoara, una dedicată mobilierului urban, în sala în care au avut loc şedinţele vechiului consiliu orăşenesc, o expoziţie mare dedicată breslelor meşteşugăreşti din Sighişoara, o expoziţie de orologerie, la care se mai adaugă două expoziţii dedicate unor personalităţi, este vorba despre o mică expoziţie dedicată fondatorului muzeului, dr. Joseph Bacon, şi o expoziţie dedicată celei mai mari personalităţi a oraşului, savantul Hermann Oberth, părintele cosmonauticii.
Deşi muzeul sighişorean deţine numeroase comori, conducerea instituţiei susţine că exponatul care captează cel mai mult atenţia vizitatorilor este macheta oraşului aşa cum arăta acesta în anul 1735, care a fost realizată în 1952 de către Julius Misselbacher, cel care a realizat şi macheta Cetăţii Dacice de la Costeşti.
Julius Misselbacher, care a avut preocupări intense în domeniul istoriei artei şi istoriei Sighişoarei, a realizat macheta pe baza planului oraşului aflat în arhiva de război din Viena, a completat-o cu desene şi planuri din perioada anilor 1700 şi doar 3 până la 5% din aceasta a fost realizată fără documente, însă a fost făcută în analogie cu case similare vecine.
De asemenea, în Muzeul din Turnul cu Ceas inclusiv ceasul este unic: figurinele sunt realizate din lemn de tei în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, fiind în mare parte opera unui meşter peregrin, Johann Kirchel, care apare în Consiliului Oraşului menţionat ca ‘Orologus et automotorus’, fiind indicat şi meşter al păpuşilor, făcute după ‘un baroc mai ţărănesc’.
Directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara mai spune că instituţia deţine şi alte piese unicat, pe care le găsim în fiecare colecţie expusă.
„De exemplu, putem să ne lăudăm că avem una dintre cele mai mari colecţii de obiecte din perioada bronzului, este vorba de Cultura Wittenberg. De asemenea, avem din epoca dacică, din acelaşi sit arheologic, nişte piepteni dacici făcuţi din os, de o acurateţe şi o frumuseţe extraordinară, adevărate opere de artă, din câte am înţeles de la arheologi, sunt cam unici în Transilvania. La colecţia de farmacie avem truse medicale, de exemplu truse de chirurgie, una ginecologică şi una pentru amputaţie de la finele secolului al XVIII-lea, cei care studiază istoria medicinii spun că sunt foarte importante pentru că atestă aceste practici din cele mai vechi timpuri. Avem un clavicord, un prim pian care este realizat în apropiere de Sighişoara, la Biertan, la începutul secolului al XIX-lea”, a spus Nicolae Teşculă.
Clavicordul de la Sighişoara este unicul de valoare din România aflat în perfectă stare de funcţionare. Instrumentul a fost construit în anul 1825 la Biertan, judeţul Sibiu, de către Samuel Maetz, meşter transilvănean specializat în instrumente cu claviatură, care provine dintr-o familie germană cu tradiţie în construcţia de orgi şi funcţionează pe principiul coardelor lovite şi nu al coardelor ciupite. AGERPRES