Potrivit președintelui UDMR, Kelemen Hunor, Liceul teologic Romano – Catolic ar trebui reînființat prin Ordonanță de Urgență a Guvernului.”Eu nu consider un lucru pozitiv, ceea ce s-a întâmplat. Nimeni nu a avut temere că la început de an școlar elevii nu vor avea unde să meargă. De aceea consider soluție provizorie, pentru că nimeni nu a desființat oficial școala, nu există hotărâre judecătorească în acest sens. Problema cea mai mare este că inspectoratul școlar, ministerul educației totuși au aprobat ca această școală nu are personalitate juridică!”, a declarat președintele UDMR.
În continuare și-a exprimat părerea despre o posibilă soluționare a problemei. ”Această școală nu a fost desființată juridic, în clipa de față această școală nu are personalitate juridică. În aceste condiții se poate da startul pentru înființarea școlii, sub altă denumire, începând desigur, din următorul an școlar. Recunosc că anul școlar 2017-2018 nu mai poate fi rescris în acest sens, dar începând cu anul școlar 2018-2019 liceul catolic ar putea funcționa sub altă denumire, cu personalitate juridică. Dilema este: cum ajungem la acesată soluție?”, s-a întrebat Kelemen, dat fiind faptul că varianta simplă, cea permisă de lege a eșuat: hotărâre de Consiliu Local, aviz de la Inspectoratul școlar, acreditare, rețea școlară până pe 25 februarie. ”De aceea soluția ar fi o ordonanță de urgență a guvernului ce nu poate fi atacată la tribunal. Aceasta necesită modificarea Legii Eudcației, pentru a-i permite guvernului ca în situații de excepție să înființeze școli”, a spus Kelemen, aducând ca exemplu cazul Universității Spiru Haret. Apoi a subliniat că soluția actuală este un slabă și consideră justă decizia Statusului de a rezilia contractul de închiriere cu Primăria privind găzduirea Colegiului Național Unirea.
Într-un interviu acordat Maszol, Kelemen a ținut să facă unele precizări în legătură cu Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare și Convenția Consiliului Europei privind protecția minorităților naționale, ca urmare a declarației Parlamentului Român în care condamnă Legea Educației din Ucraina.”În legătură cu Charta trebuie ținut în vedere cu exactitate unele aspecte, altfel nu putem înțelege cele întâmplate. Aceasta este un document de tip meniu, din care țările membre pot alege la ratificare cât își asumă din el. Sunt trei nivele în fiecare soluționare, dacă un stat membru își alege una de un nivel mai slab, are alte îndatoriri decât statul care își asumă soluționarea de nivel mai puternic. În România s-a reușit ratificarea Chartei într-un moment când majoritatea clasei politice a acceptat variantele mai puternice și a ales foarte multe din meniu. Față de asta, Ucraina a ratificat soluții de nivele mai slabe și doar pentru astea pot fi trase la răspundere. Chiar și așa ce a ratificat Ucraina ar împiedica aprobarea unei astfel de legi educaționale care pune piedici drepturilor lingvistice, dacă ar respecta acordul. Acest lucru este important,m pentru că atunci când eu pretind ca România să respecte aplicarea Chartei lingvistice , eu cer cu totul și cu totul altceva decât în cazul Ucrainei.(…) Practic ei s-au întâlnit acum în situația românilor din Ucraina și Bucovina, cu ceea ce noi am pretins de nenumărate ori privind drepturile lingvistice. Un stat e credibil dacă nu folosește dubla măsură atunci când e vorba despre minoritățile din propriul teritoriu sau de pe teritoriul altor țări. Poate că aceasta este o bună ocazie pentru o parte dintre politicenii români, ca să mediteze”, a explicat Kelemen. Totodată a subliniat că românii din Valea Timocului, din Serbia și din Ucraina se simt abandonați de guvernul român. Faptul că li se mai trimit din când în când colete cu manuale, nu li se pare îndeajuns.
EM
Sursa: maszol.ro