Cu prilejul Zilei Naționale a pictorului Nicolae Grigorescu și al redeschiderii Galeriei de Artă Românească Modernă, Muzeul Județean Mureș – Secția de Artă vă invită miercuri, 15 mai 2024, ora 18.00, în Palatul Culturii, aripa dreaptă, etajul III, la evenimentul „Grigorescu. Lumină. Tradiție. Modernism”.
Evenimentul dorește să sublinieze importanța artistului Nicolae Grigorescu (1838–1907) care prin creația sa, pornind de la sursele locale, a oferit o orientare nouă, modernă, artei românești, a asigurat inserarea definitivă a acesteia în fondul european și a creat tipologii devenite emblematice spiritualității românești. De asemenea, evenimentul accentuează importanța existenței Galeriei de Artă Românească Modernă în cultura orașului târgumureșean prin operele și capodoperele expuse, atât cele aparținând artistului menționat cât și cele ale altor reprezentanți exemplari ai artei moderne de pe teritoriul românesc selectate din colecția de artă a Muzeului Județean Mureș și dintr-o colecție particulară.
Invitatele evenimentului sunt: istoricul de artă, dr. Beatrice Budea, care prin detaliile etnografice de istorie a portului popular ne va introduce în lumea personajelor pictate de artist și Doina Lavric-Parghel care va completa discursul cu inserții de muzică românească populară, veche. Gazda evenimentului, dr. Cora Fodor, vorbește despre contextul creației lui Grigorescu prin prisma lucrărilor aflate în Galeria de Artă Românească Modernă, repuse acum în circuitul public de vizitare.
Ineditul constă în prezentarea a două lucrări de excepție, două capodopere grigoresciene. Cea din colecția de artă a Muzeului Județean Mureș cu titlul „Printre dealuri și muscele” este o variantă desăvârșită din cadrul celebrului ciclu al „Carului cu boi”, expusă acum după un laborios proces de restaurare realizat de specialista dr. Nemes Erika (restaurator la Muzeul Județean Mureș), cu un spectaculos rezultat final al aspectului estetic. Prin restaurare i s-a redat claritatea inițială a pigmenților care l-au consacrat pe Grigorescu ca pictor al luminii în așa-numita „perioadă albă” de creație.
Cea de-a doua capodoperă, „Portret de fată”, împrumutată temporar din colecția particulară a familie Cojoc, grație generozității proprietarilor, este expusă public pentru prima dată. Lucrare de excepție, ea denotă virtuozitatea artistului atât ca portretist prin minuția detaliilor fizionomice cât și, mai remarcabil, prin măiestria creării atmosferei de dramatic contrast obținut prin alăturarea notelor de profund clar-obscur cu accente de roșu aprins al accesoriilor feminine. Colaborarea cu colecționarii particulari subliniază importanța acestora în viața muzeelor dar și în cea a artiștilor, în biografia lor.
Galeria de Artă Românească Modernă din Palatul Culturii (Târgu Mureș), reunește opere și capodopere, lucrări realizate de mari maeștri ai artei de pe teritoriul românesc printre care: Andreescu, Grigorescu, Luchian, Tonitza, Petrașcu, Pallady, Mattis-Teutsch, Ciupe, Ziffer, Vlasiu și mulți alții, lucrări selectate din consistenta colecție de artă a Muzeului Județean Mureș. Ele oferă o prezentare concentrată a perioadei cuprinse între zorii modernității artei românești până la primii ani de după cel de-al Doilea Război Mondial. În acest răstimp de aproximativ un veac (1850–1950), arta românească reprezintă punerea în scenă a unui proces validat atât istoric cât şi teoretic.
Dr. Beatrice Budea este istoric de artă, cu rădăcini adânci, fie în zona etnografică Muscel, fie în Țara Moților. Născută în 1958, a mai putut admira direct tradițiile muscelene, iar formația de istoric și istoric de artă i-au hrănit sensibilitatea pentru arta românească, fie ea cultă sau artă populară. Moștenire de familie și, în egală măsură, conștiință profesională, activitatea ei include și salvarea costumului popular românesc, pe măsura posibilităților, modeste încă. Dovada o fac costumele de Muscel prezente la acest eveniment și colecția Beatrice Budea, încă expusă la Palatul Toldalagi din Târgu Mureș.
Doina Lavric-Parghel este originară din satul Crăiniceni-Horodiștea (jud. Botoșani). Liceul l-a făcut la Dorohoi, iar Facultatea de Filologie (română-franceză) a absolvit-o la Suceava. Peste 20 de ani, fără întreruperi, a predat română și franceză, parte din acești ani în satele din jurul Sucevei, perioadă extrem de fecundă pentru ceea ce va urma în existența interpretei de muzică populară tradițională: culegeri făcute în tihnă, majoritatea fiind rezultatul revenirii de zeci de ori în casele acelorași „informatori” (în limbajul etnologilor). De la ei ascultă povești, cântece sau ĵîtii, adică mici povestiri cu tâlc care au legătură directă cu ceva care tocmai se întâmpla atunci, în momentul vorbirii. Toată această experiență, la care se adaugă propriile amintiri și colaborarea cu Grigore Leșe, vor fi valorificate și stocate în cele câteva viniluri, casete audio, cd-uri însoțite de buklet, dar mai ales în spectacolele mai complexe din ultimii 15 ani.
Liviu Cojoc este director-manager al unei bine-cunoscute companii mureșene și colecționar particular, deținătorul unui important număr de lucrări de pictură, sculptură și grafică realizate de mari maeștri ai artei de pe teritoriul românesc (și nu numai), colecție ce prezintă o scurtă dar foarte consistentă incursiune în atmosfera artistică românească de la începuturile modernității până în contemporaneitate. Colecționarul Liviu Cojoc este cel care, alături de alți doi importanți întreprinzători mureșeni, a donat Muzeului Județean Mureș – Secției de Artă, în 2018, o lucrare a pictorului Gheorghe Petrașcu („Lagună la Veneția”) expusă permanent în Galeria de Artă Românească Modernă.