Specialiştii care au colaborat la studiul efectuat în comun de Institutul „Kopp Mária” pentru Demografie şi Familii (KINCS), Institutul de Cercetare a Tineretului MCC şi Institutul Cercetare a Politicilor Naţionale au precizat că este vorba de o continuare a activităţii începute în 2018, însă cercetarea sociologică bazată pe un eşantion reprezentativ a fost efectuată de data aceasta doar în trei zone din afara Ungariei – Transilvania, Voivodina şi Slovacia –, din cauza situaţiei de război în Transcarpatia a fost efectuat o cercetare prin interviuri, completată cu o nouă perspectivă, un sondaj prin chestionar online efectuat în diaspora.
În introducerea sa, Zoltán Kántor, directorul Institutului pentru Cercetarea Politicilor Naţionale, a subliniat că familia este cea mai importantă instituţie de reproducere culturală naţională şi lingvistică. Cercetarea a examinat aspecte legate de reproducere, alegerea partenerului, căsătorie, asumarea copiilor, alegerea şcolii, religie şi sprijinul familiilor.
Tünde Fűrész, directoarea KINCS a constatat că maghiarii, indiferent dacă trăiesc în interiorul sau în afara Ungariei, au în general o atitudine pro-familie, orientată spre familie foarte pronunţată, majoritatea doresc să trăiască în căsnicie şi să aibă copii – acest lucru nu s-a schimbat în ultimii cinci ani. Ea a mai precizat: cu cinci ani în urmă, valorile familiale mai tradiţionale erau mai răspândite în Transilvania şi Transcarpatia, mai puţin în Slovacia şi Voivodina, modelul familiei tradiţionale s-a consolidat acum în Voivodina, fenomen pe care l-a pus în legătură cu politica de sprijinire a familiei, mai accentuată în Serbia începând cu 2020. Cealaltă schimbare este scăderea dorinţei de a avea copii – datorită crizelor succesive – şi la familiile maghiare de peste hotare: în timp ce, în 2018, pentru numărul ideal al copiilor pe familie s-a înregistrat media de 2,4, aceasta a scăzut acum la 2,21. În ceea ce priveşte notorietatea sistemului de sprijin familial, care integrează şi familiile maghiare din afara Ungariei, s-a constatat că aproximativ două treimi din grupul intervievaţilor cu vârste între 18-49 de ani cunosc aceste scheme de sprijin.
Levente Székely, directorul Institutului de Cercetare a Tineretului, a subliniat: numărul maghiarilor din Voivodina s-a înjumătăţit de la căderea comunismului, în Transilvania scăderea este de 40%, iar în Slovacia aproximativ 20%. Pentru Transcarpatia nu există date fiabile, ultimul recensământ a avut loc acolo la începutul mileniului, însă se estimează că populaţia maghiară a scăzut semnificativ şi în această zonă. El a evidenţiat faptul că nu numai procesele demografice – îmbătrânirea şi declinul demografic – „presează” comunităţile maghiare din afara Ungariei, ci şi asimilarea. Cu toate acestea, cercetarea a arătat că marea majoritate a maghiarilor de peste hotare se căsătoresc cu maghiari.
În privinţa perspectivelor de viitor, rezultatele cercetării arată că, în general, familiile maghiare îşi planifică viitorul pe pământul natal şi favorizează viaţa în familie. El a subliniat că majoritatea participanţilor la sondaj s-au declarat fericiţi.
„În ţările occidentale, nivelul general de fericire a scăzut în ultimul deceniu, în special în rândul tinerilor. Aici, în Europa Centrală şi de Est, însă, a crescut semnificativ în rândul tinerilor” – a conchis directorul Institutului de Cercetare a Tineretului.
Dániel Gazsó, colaborator al Institutului pentru Cercetarea Politicilor Naţionale a declarat cu privire la studiul în rândul diasporei: chestionarul online a fost completat de peste 1 150 de maghiari care trăiesc în Occident. Mulţi dintre ei s-au născut în Ungaria, România sau Serbia. Ultimele două ţări, împreună cu Ucraina, au intrat în rândul principalelor ţări europene de emigrare în ultimul deceniu, pe lângă populaţia majoritară emigrează şi un număr mare de maghiari din aceste ţări – prin urmare şi maghiari din Transilvania şi Voivodina. 83% dintre cei născuţi în Ungaria şi 70% dintre cei născuţi în afara ei nu intenţionează să se întoarcă acasă. Marea majoritate a celor care plănuiesc să revină – peste 60% – nu doresc să se întoarcă în zona sau localitatea de unde au emigrat. Două treimi dintre respondenţii din diaspora sunt căsătoriţi, dar sunt foarte multe căsătorii mixte.
Orsolya Gergely, sociolog şi lector la Universitatea Sapientia, a precizat: deşi rata emigrării în rândul maghiarilor din Transilvania este ridicată, mulţi dintre ei se căsătoresc acasă, îşi botează copii acasă şi, spre deosebire de diaspora, naşterea copiilor îi aduce înapoi acasă.
Sursa: MTI