Peste o mie de persoane s-au adunat sâmbătă în localitatea Sâncrăieni, unde a avut loc tradiţionalul Bal de Lăsata Secului dinaintea intrării în Postul Paştelui Catolic, un festival vesel, colorat, în care se înmormântează simbolic iarna şi spiritele rele.
Grupurile tradiţionale din localităţile Ocna de Jos, Ciceu, Sândominic, Armăşeni, Sânsimion, Cioboteni, Ditrău, Remetea, Lăzarea, Plăieşii de Jos şi Vlăhiţa s-au adunat în faţa şcolii din Sâncrăieni, acolo unde organizatorii au dat startul unei zile pline de distracţie şi voie bună, în care se spune că este permis aproape orice şi în care râsul este obligatoriu.
Participanţii au purtat costumaţii diverse, unele amuzante, altele care se doreau înfricoşătoare, femeile s-au îmbrăcat în haine bărbăteşti, iar bărbaţii s-au transformat în „doamne” atrăgătoare, regii au fost ştirbi şi au purtat coroane din oase, preoţii au avut urme de ruj pe faţă şi au binecuvântat mulţimea cu zeamă de varză sau cu pălincă.
În timpul acestui eveniment sunt ridiculizate proastele obiceiuri şi viciile la care trebuie să se renunţe la intrarea în post.
„Preotul” Gal Pal Laszlo, din Lăzarea, a avut mult de lucru sâmbătă, pentru că i-a „spovedit” pe toţi cei care credea că au nevoie de alinare sufletească şi pe care „îi binecuvânta” cu o cruce realizată pe frunte cu cremă de pantofi, „care este cea mai bună pentru piele”.
Au fost „spovediţi” atât spectatorii prezenţi, cât şi unii jurnalişti sau oameni politici.
„Ne distrăm, toată lumea de aceea a venit aici, ca să se simtă bine şi să fie bucuroasă. Ziua asta pentru asta este: să ne batem joc de politicieni, de şefii mari şi să ne simţim bine. (…) La Lăzarea, de unde venim noi, cred că e singurul loc din România unde există tradiţia îngropării contrabasului. Deci, asta înseamnă că a fost chef până acum, iar acum se duce iarna, punem jos contrabasul, iar după Paşti îl luăm din cimitir şi ne apucăm iară de distracţie”, a spus Gal Pal Laszlo.
Printre cei care au fost „spovediţi” s-a numărat şi primarul din Remetea, Laczko Albert Elemer, gazda evenimentului în anul 2025, care crede că oamenii ar trebui să fie veseli şi în timpul anului, nu doar cu această ocazie.
La fel ca în fiecare an, de la bal nu au lipsit mai mulţi „medici”, fiecare folosind diverse metode de tratament, de la bomboane până la alcool sau… umor.
În contextul alertei epidemiologice din cauza creşterii cazurilor de gripă, multe persoane au ales să se imunizeze cu „vaccin secuiesc”, adică pălincă de 52 de grade.
„În sticlă am ‘vaccin secuiesc’, care a fost bun împotriva COVID-ului şi acum îl folosim şi împotriva epidemiei de gripă. În glumă am pregătit şi o adeverinţă de vaccinare, pentru că este Lăsata Secului şi totul facem în glumă”, a spus Arpad, „medicul” din Sânsimion, care a reuşit să convingă multe persoane să se vaccineze „antigripal”.
La acest bal se râde mult, cu precădere de politicieni, dar şi de evenimentele actuale, de la nivel local sau naţional.
Şi politicienii se autoironizează sau râd unii de alţii şi acceptă să fie ridiculizaţi de cei cărora le cer voturile.
Participanţii au aflat că în diferite localităţi din judeţ vor apărea un zgârie-nor, trei fabrici de bere, un centru wellness sau chiar o mină de uraniu.
„Vor fi o mulţime de alegeri/ Nu se va sfârşi distracţia de carnaval/ Va fi un an de carnaval/ Veţi vedea tot felul de clovni/ Şi unii care nu ştiu politică/ Orice, pentru un vot”, a spus Borboly Csaba.
La Balul de Lăsata Secului atmosfera este una veselă, în care se cântă, se dansează şi cei mai mulţi uită de grijile de fiecare zi.
Printre participanţi sunt prezenţi întotdeauna „oamenii cu cenuşa”, bărbaţi care poartă săculeţi cu cenuşă, pe care îi îndreaptă spre trecători şi care au o mare semnificaţie întrucât în acest fel se exprimă păreri de rău şi „se pune cenuşă în cap”, dar care se referă şi la „Miercurea cenuşii”, atunci când începe Postul Paştelui Catolic.
De asemenea, sunt nelipsiţi şi mai mulţi bărbaţi care pocnesc din bice şi fac zgomote pentru a alunga spiritele rele, dar şi „drăcuşori”, care îi sperie pe spectatori folosindu-se de nişte foarfece mari de lemn.
Directoarea Centrului Cultural Judeţean Harghita, Ferencz Angela, a declarat că acest obicei este unul foarte vechi, care este păstrat cu sfinţenie de grupuri folclorice din mai multe localităţi ale judeţului.
„Ne-am adunat pentru a înmormânta fărşangul (farsang, în limba maghiară – n.r.). Este un obicei vechi în Secuime. (…) Mesajul principal este să înmormântăm răul din noi şi din jur şi să aşteptăm primăvara cu sufletul curat şi deschis spre viitor. (…) Perioada fărşangului este caracterizată prin jocuri, este perioada îndrăgostiţilor, de mult timp. Şi, de fapt, la sfâşitul acestei perioade, se zice că este şi sărbătoarea nebunilor, când, pentru scurt timp, putem să ne permitem tot ce nu ne permitem în zilele obişnuite. Asta înseamnă încălcarea regulilor, o nebunie când, de fapt, tensiunile din societate pot să iasă din oameni. Putem să ironizăm şi politicienii şi pe cei de la putere. Astăzi auzim, de fapt, vocea poporului”, a explicat Ferencz Angela.
Primarul comunei Sânsimion, Kozma István Florin, şi-a exprimat bucuria că participă la eveniment, alături de grupul folcloric de la el din comună, şi a punctat că tinerii sunt tot mai interesaţi să ducă mai departe această tradiţie.
Grupurile folclorice şi-au prezentat scenetele specifice de înmormântare a iernii în mai multe zone din comună şi, în mod tradiţional, au primit din partea localnicilor bucate tradiţionale acestei sărbători, gogoşi, pâine cu untură şi ceapă, cartofi fierţi cu brânză, cârnaţi, prăjituri, dar şi ceai, vin fiert şi nelipsita pălincă.
„Această masă am pregătit-o vreo 30 de familii, am început pregătirile încă de o săptămână şi în fiecare zi am pregătit ceva. Este o tradiţie foarte bună, pentru că a pus în mişcare comunitatea. Simţim bucurie şi simt că este o comunitate extraordinară, fiecare aduce ce are acasă, ca în timpul bunicilor mei. (…) Oricine vine la noi, la secui, îl primim cu dragoste şi cu ospitalitate”, a afirmat Gal Maria, una dintre femeile din sat, care s-au îngrijit ca grupurile folclorice şi turiştii prezenţi la eveniment să fie trataţi cum se cuvinte.
La finalul Balului de Lăsata Secului are loc ritualul final de înmormântare a iernii, fiind arse păpuşi de paie, care întruchipează iarna, păcatele omeneşti şi spiritele rele.
Etnografii sunt de părere că „fărşangul” este un obicei care datează de pe vremea păgânilor, dar în spaţiul lingvistic maghiar a intrat abia în Evul Mediu. Măştile specifice purtate de grupurile tradiţionale, ritualurile magice şi simbolice au ca scop alungarea iernii şi reînnoirea spiritului.
Primul bal de fărşang în judeţ a avut loc în urmă cu 32 de ani, în municipiul Miercurea-Ciuc, iar de atunci numărul grupurilor folclorice participante a crescut şi evenimentul, care este unul foarte iubit, este găzduit în fiecare an de alt grup şi de comunitatea din care provine.
Balul de Lăsata Secului din acest an a fost organizat de Centrul Cultural Judeţean Harghita, Consiliul Judeţean Harghita, Primăria Comunei Sâncrăieni şi Grupul folcloric din Sâncrăieni. AGERPRES