România, campioana inflației în UE. Criza costului vieții îi afectează și pe mureșeni

România are în 2024 cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, cu 5,8%, depășind cu mult media europeană de 2,6%. Pentru mureșeni, ca și pentru toți românii, această performanță negativă înseamnă prețuri în continuă creștere și o putere de cumpărare în scădere.

România pe primul loc la o cursă nedorită

Conform datelor oficiale Eurostat pentru 2024, România se află pe primul loc în clasamentul negativ al inflației din UE. Cu o rată de 5,8%, țara noastră depășește cu aproape 3 puncte media europeană și se distanțează semnificativ de alte state membre.

Pe locul doi în acest clasament nedorit se află Belgia cu 4,3%, urmată de Croația cu 4,0%. La polul opus, țări precum Slovenia (-0,5%), Finlanda (0,3%) și Lituania (0,8%) au reușit să mențină inflația la niveluri aproape de zero sau chiar negative.

Context european: de la criză la stabilizare

La nivel european, inflația a cunoscut o evoluție dramatică în ultimii ani. După o perioadă de relativă stabilitate între 2015-2020, când rata medie era de circa 1,2%, inflația în UE a explodat în 2021 (2,9%) și a atins un vârf alarmant de 9,2% în 2022, ca urmare directă a invaziei ruse în Ucraina și a crizei energetice care a urmat.

Dacă în 2023 inflația europeană a început să scadă la 6,4%, iar în 2024 s-a temperat la 2,6%, România a rămas pe o traiectorie ascendentă, demonstrând dificultățile structurale ale economiei naționale în gestionarea presiunilor inflaționiste.

Un alt indicator extrem de alarmant este deficitul bugetar, unde din nou conducem detașat, cu un îngrijorător procent de 9,3%. Cu alte cuvinte aproape 10% din ce cheltuim sunt bani împrumutați. Asta în timp ce pentru țările din zona euro, pragul maxim de deficit bugetar este de 3%.

Impactul asupra mureșenilor: cheltuielile de bază în creștere

Pentru familiile din județul Mureș, inflația de 5,8% se traduce prin scumpiri constante la produsele de bază. Datele europene arată că aproape jumătate (46,2%) din bugetul gospodăriilor se duce pe trei categorii esențiale: alimente și băuturi nealcoolice, transport și plata chiriilor, a ratelor la o locuință și pe plata utilităților.

Aceste categorii au fost tocmai cele mai afectate de creșterile de prețuri din ultimii ani. În 2024, la nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la băuturi alcoolice, tutun și narcotice (5,6%), în timp ce comunicațiile au înregistrat o scădere de prețuri (-1,4%).

Pentru mureșeni, aceste statistici se traduc prin facturi mai mari la energia electrică și gaze, unde recenta liberalizare a pieței de energie electrică a pus o presiune suplimentară pe bugetele familiilor. Costurile de transport sunt și ele în continuă creștere, iar alimentele sunt tot mai scumpe.

România vs. Europa și diferențe de nivel de trai

Contextul inflației ridicate din România devine și mai îngrijorător când analizăm nivelul de trai. Conform datelor Eurostat, România avea în 2024 un PIB per locuitor de doar 77,8% din media UE, în timp ce consumul individual efectiv per locuitor era de doar 73,4% din media europeană.

Aceasta înseamnă că mureșenii, ca și restul românilor, nu doar că se confruntă cu cea mai mare inflație din UE, dar o fac pornind de la un nivel de trai deja semnificativ mai mic decât media europeană. Este echivalentul unei duble penalizări economice.

Rămâne de văzut dacă Guvernul și Parlamentul vor reuși să adopte măsurile necesare pentru moderarea inflației și redresarea economică.