Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, tinerii din Uniunea Europeană își părăsesc casa părintească la vârsta medie de 26,2 ani. România se poziționează în jurul acestei medii europene, însă diferențele între statele membre sunt considerabile. Croația înregistrează cea mai mare vârstă medie, de 31,3 ani, urmată de Slovacia (30,9 ani), Grecia (30,7 ani), Italia (30,1 ani) și Spania (30,0 ani). La polul opus, cel mai repede pleacă de acasă tinerii din Finlanda, care părăsesc locuința părintească în medie la doar 21,4 ani, urmați de cei din Danemarca (21,7 ani) și Suedia (21,9 ani).
Datele Eurostat relevă o corelație directă între costurile locuirii și vârsta la care tinerii devin independenți. În 2024, 9,7% dintre tinerii europeni cu vârste între 15-29 de ani trăiau în gospodării care cheltuiau 40% sau mai mult din venitul disponibil pentru locuire, comparativ cu 8,2% pentru populația totală.
Grecia și Danemarca înregistrează cele mai mari rate de supraîncărcare cu costuri de locuire pentru tineri – 30,3% respectiv 28,9%. În schimb, Croația (2,1%), Cipru (2,8%) și Slovenia (3,0%) au cele mai scăzute rate.
Un aspect paradoxal identificat de analiști este că în țările unde tinerii se mută mai devreme de acasă – precum Danemarca, Olanda, Germania, Suedia și Finlanda – costurile locuirii pentru această categorie de vârstă sunt mai ridicate. În contrast, în țările unde tinerii rămân mai mult timp cu părinții – Cipru, Croația și Italia – povara financiară a locuirii este mai redusă. Excepția o constituie Grecia, unde deși tinerii își părăsesc târziu casa părintească, costurile locuirii rămân prohibitive pentru aceștia.