Potrivit raportului, anul acesta ar putea fi caracterizat de un paralelism din perspectiva cumpărătorilor străini, deoarece programul „Otthon Start” („Start la Prima Casă”) favorizează cumpărătorii unguri prin sprijinirea cererii interne, în timp ce boom-ul în domeniul dezvoltării locuinţelor noi i-ar putea atrage şi pe străini.
Pe baza datelor furnizate de KSH, reţeaua de agenţii imobiliare a subliniat că, în 2024, majoritatea cumpărătorilor erau în continuare germani, în număr de 1369, care au cumpărat imobile în principal în Transdanubia de Vest şi de Sud. Chinezii se află pe locul al doilea, cu 708 locuinţe achiziţionate, în timp ce românii şi slovacii împart locul al treilea, cu câte 671 de imobile. În plus, anul trecut au cumpărat locuinţe în Ungaria 329 de vietnamezi, o altă cerere semnificativă venind din partea ruşilor, care au achiziţionat 185 de proprietăţi rezidenţiale în 2024.
Comunicatul subliniază că, în Budapesta, proporţia cumpărătorilor de apartamente străini a fost de 7,8%, valoarea totală a achiziţiilor lor a reprezentat o zecime din cifra de afaceri, ceea ce înseamnă că au cumpărat proprietăţi cu preţuri peste medie. Cumpărătorii străini s-au concentrat în districtele interioare din Pesta, unde au reprezentat 19% din tranzacţii. Achiziţiile chinezilor şi vietnamezilor au fost cele mai numeroase în Budapesta, valoarea lor totală reprezentând 3,9% din cifra de afaceri totală a pieţei.
Pe baza datelor furnizate de KSH, comunicatul constată că cetăţenii români au cumpărat în general apartamente în judeţele Békés, Hajdú-Bihar şi Szabolcs-Szatmár-Bereg, precum şi în Budapesta. Dintre cetăţenii slovaci, cu un număr de achiziţii identic, 34% au cumprat proprietăţi în judeţul Borsod-Abaúj-Zemplén, 19% în judeţul Győr-Moson-Sopron şi 18% în capitală.
Comunicatul precizează că preţul mediu al apartamentelor a fost cel mai ridicat în cazul ruşilor, care au preferat şi ei Budapesta, cu 83,5 de milioane de forinţi (216,61 de mii de euro), urmaţi îndeaproape de vietnamezi cu o medie de 83,4 milioane de forinţi (216,35 de mii de euro). Chinezii s-au clasat pe locul al treilea, cu 76,9 milioane de forinţi (199,5 de mii de euro). La celălalt capăt al listei se situează cumpărătorii români, care erau activi în principal în zonele rurale, cu 16,8 milioane de forinţi (43,58 de mii de euro), dar suma medie a rămas sub 30 de milioane de forinţi (77,82 de mii de euro) şi în cazul cumpărătorilor olandezi şi belgieni. Acelaşi lucru se reflectă şi în preţul mediu pe metru pătrat, ruşii cumpărând la un preţ mediu de 1,4 milioane de forinţi (3,63 mii de euro), în timp ce cumpărătorii români şi olandezi au plătit doar 200 000 de forinţi (518,83 de euro) pe metru pătrat.
Sursa: MTI