În căutarea patrimoniului care nu se vrea uitat: Satele cu arhitectură tradițională!
Călătorim prin localități puțin cunoscute, a căror viață pulsează într-un ritm domol, unde descoperim bijuterii ale patrimoniului românesc. Din Maramureș și până în Munții Apuseni, din Bucovina în Oltenia și din Ținutul Secuiesc până în zona săsească din Transilvania, fiecare sat are un suflet ce încă bate sub acoperișuri de șindrilă și pereți de lemn și chirpici. Porțile sculptate, obloanele de lemn pictat și restul detaliilor vorbesc și ele despre România autentică a comunităților tradiționale.
Ni se dezvăluie o Românie profundă, autentică, îndemnându-ne să redescoperim și să contribuim la valorificarea respectuoasă a acestui patrimoniu care se luptă să nu fie uitat.
Bogdan Vodă, ca toate satele Maramureşului tradiţional, se poate pune sub semnul „civilizaţiei lemnului”. Toate construcţiile gospodăreşti au fost în exclusivitate din lemn – începând de la poarta de intrare, diversele sisteme de împrejmuire, anexele gospodăreşti şi casa, construcţiile care adăpostesc industriile ţărăneşti, edificiile de cult – biserica, crucile de hotar, semnele de mormânt – construcţiile social culturale şi administrative până la finele secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.
Comuna Bogdan Vodă, fiind aşezată în zona lzei mijlocii, până nu demult zonă a pădurilor de conifere, mai jos cu liziere de stejar, justifică materialul de construcție dominant, lemnul de răşinoase (bradul şi molidul).
În general, casa şi toate construcţiile anexe aveau acoperişul în patru ape, confecţionat pe o şarpantă din lemn pe care erau bătute draniţe de brad la două rânduri. Silueta casei era dată de acoperişul acesteia (circa 2/3 din lăţimea pereţilor) foarte înalt şi ţuguiat, pentru a facilita scurgerea zăpezilor abundente care caracterizau iarna maramureşeană. Pereţii construcţiilor mai vechi sunt formaţi din bârne rotunde dispuse în sistem blockbau îmbinate la colțuri în chetoare românească.
Începând cu sec. al XIX-lea apare sistemul de îmbinare a bârnelor în chetoare nemţească.
Continuare pe Romania-atractiva.ro
Sursa: Iubesc Transilvania România