Istoria catolicismului: pe urmele lui Ladislau, regele cavaler.
Pornind din Cetatea Oradea, ne întoarcem acum o mie de ani, în timpurile regelui Ladislau, un simbol al creștinismului și cavalerismului. În bisericile vechi, la început catolice, acum unitariene sau reformate, zidurile ascund bucăți de legendă pictate sub zugrăveli: fresce de bătălie sau epifanii ale monarhului canonizat, acoperite auster de reformă.
Pe urmele regelui cavaler înțelegem un capitol legendar al istoriei maghiare, de la idealurile cavalerești din Europa catolică a începutului de mileniu până la transformarea adusă de protestantism acum cinci sute de ani.
Printre bisericile din Valea Târnavelor, biserica evanghelică din Șmig, atestată încă din 1390, are una dintre cele mai mari și mai bine conservate picturi murale medievale, aceasta acoperind o suprafață de aproximativ 250 de metrii pătrați. Azi, numeroși studenți din țară și străinătate, sub îndrumarea unor specialiști consacrați, descoperă prin studiu aplicat tainele restaurării frescelor medievale.
Scurtă incursiune istorică
Prima atestare documentară a satului Șmig datează în anul 1317, când regele Carol Robert a reconfirmat drepturile sașilor care trăiau în această regiune, dobândite la 1224, recunoscând documentul emis de regele Andrei al II-lea, cunoscut sub denumirea de „Dreptul sibian” sau „Andreanum”. Dar există urme ale locuirii ce preced cu mult atestarea documentară, precum tezaurul de la Șmig, vechi de 3500 de ani.
Biserica evanghelică din Șmig a fost construită de coloniștii sași probabil la sfârșitul secolului al XIV-lea. De-a lungul timpului, biserica a suferit mai multe modificări, cele mai ample fiind cele făcute în jurul anului 1846. Realizată în stil gotic târziu, biserica, care a purtat cândva hramul Sfintei Marii, are formă simplă și este compusă din navă și cor. Prezintă însă o serie de particularități care-i dau autenticitate.
Azi în biserică nu se mai oficiază slujbe, dar, prin grija celor care o administrează, clădirea a devenit un spațiu cultural, multietnic și multiconfesional. Aici se organizează anual, pentru studenți și specialiști, tabere și ateliere practice de restaurare, conferințe și expoziții ce vizează contextul istoric și arhitectural al monumentului. Prin tinerii ce vin aici din străinătate pentru a studia și a aplica tehnicile clasice și moderne de restaurare a frescelor medievale, locul capătă o vibrație aparte și aura optimistă a unui spațiu care poate fi revitalizat prin cultură și educație.
Continuare pe Romania-atractiva.ro