S-a lansat proiectul transdisciplinar „Harta Longevității în România”. Evenimentul a avut loc la Biblioteca Academiei Române și a reunit academicieni, doctori, experți în longevitate și specialiști din diverse domenii, interesați de studiul fenomenului longevității în România.
Participanții la conferință, printre care s-au numărat academicianul Victor Voicu și profesorul Gabriel Prada, au evidențiat importanța integrării rezultatelor cercetării în strategii naționale. Președintele Secției de Științe Medicale a Academiei Române, Victor Voicu, a subliniat faptul că longevitatea este rezultatul unui echilibru între genetică și mediu, cu un accent major pe stilul de viață, care poate fi influențat prin politici publice bine gândite: „Dumnezeu ne-a dat 30-40%. Restul ține de stilul nostru de viață”.
Proiectul de cercetare „Harta Longevității în România” reprezintă o premieră națională, propunând o abordare complexă asupra fenomenului longeviv. Studiul se axează pe o analiză cantitativă și calitativă a seniorilor din România, oferind date esențiale despre distribuția regională și numerică a acestora. În cadrul evenimentului a fost lansată și platforma interactivă hartalongevitatii.ro, care oferă informații valoroase, cum ar fi Top 5 localități din țară cu cel mai mare procent de seniori longevivi, dar și Top 3 localități din fiecare județ, punând în lumină distribuția acestor populații la nivel național.
În județul Mureș, care are un procent mediu la acest capitol, topul localităților este condus de comunele Băla, Vețca și Cozma.
Din punct de vedere calitativ, cercetarea se concentrează pe identificarea factorilor genetici, socio-antropologici și de stil de viață care contribuie la longevitate, conturând astfel profilul unei „zone albastre” a longevității în România. Eșantionul de populație analizat provine din mediul rural din zona de deal sau sub-montană, fiind născut între anii 1928-1944. Aceste comunități, izolate de marile centre urbane industriale, au menținut un stil de viață caracterizat prin muncă agricolă, alimentație bazată pe resurse proprii și activitate fizică susținută, fără comportamente adictive.
Dr. Nicole Thomas, sub îndrumarea căreia s-au realizat testele genetice, a prezentat sinteza analizelor pentru cei 21 de pacienți cu vârste între 85 și 95 de ani: „screeningul biomarkerilor de longevitate a demonstrat că valorile analizelor seniorilor participanți la studiu sunt în parametri normali, fără semne de boli asociate îmbătrânirii.”
Determinarea vârstei biologice pe baze genetice este în curs de desfășurare și urmează să completeze raportul final al cercetării, oferind o perspectivă completă asupra longevității în România. Datele obținute în urma studiului pot aduce o contribuție valoroasă la cercetările globale în domeniul longevității, plasând România pe harta cercetării internaționale. Studiul poate dezvălui particularități unice ale populațiilor din România, comparabile cu cele din zonele „albastre” recunoscute la nivel global.
Topul național se prezintă astfel:
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.