Muzeul Judeţean Mureş a reluat cercetările arheologice în castrul şi aşezarea romană de la Călugăreni, alături de studenţi şi specialişti de la universităţi din România, Germania şi Ungaria, pentru ca participanţii la prima ediţie a Festivalului Roman, care va avea loc în data de 3 august, să poată admira pe viu urmele locuirii romane din zonă. ‘Anul acesta, cercetările au început în 22 iulie şi au ca obiectiv cercetarea clădirii comandamentul din castru, a termelor care au fost recent identificate pe teren şi a unei locuinţe de mari dimensiuni. După mai bine de 40 de ani, în toamna anului 2004 au fost reluate săpăturile arheologice în castrul roman de la Călugăreni, unul dintre puţinele castre necercetate de pe limesul Daciei. Secţiunile au surprins o parte din via principalis şi fundaţiile unei clădiri lungi de 20 metri, compartimentată care pare să fi fost clădirea ofiţerilor. Din această săpătură arheologică au fost recuperate multe şi diverse materiale arheologice, cum ar fi: cărămizi ştampilate Cohors I Alpinorum, ceramică uzuală, obiecte de fier şi bronz şi o monedă’, a declarat joi pentru AGERPRES Nicoleta Man, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean Mureş.
Potrivit arheologului, după o nouă întrerupere de câţiva ani, cercetările au fost reluate în 2011, iar în campaniile din 2011 şi 2012 acestea s-au concentrat în aşezarea romană unde trăiau familiile soldaţilor cantonaţi în castru, meşteşugari şi comercianţi care gravitau din punct de vedere al intereselor economice în jurul castrului. Astfel s-a descoperit că aşezarea se întinde de o parte şi de alta a drumului roman care era paralel cu râul Niraj şi care, de altfel, este suprapus de drumul actual care iese din sat înspre localitatea Dămieni. ‘Cercetările din aşezare au scos la iveală trei locuinţe de suprafaţă, cu fundaţiile pe talpă de lemn şi pari la colţuri, adâncite cu 0,20 – 0,30 metri faţă de nivelul de călcare. Locuinţe sunt bogate în material arheologic, în special ceramică, materiale de construcţie din fier. Din prima locuinţă provine şi un denar de argint de la Antoninus Pius. În exteriorul locuinţelor au fost descoperite două cuptoare de lut, de mici dimensiuni, cu diametrul maxim de un metru, de la care se păstrează o parte din pereţii de lut ars. O altă locuinţă, de data aceasta cu pereţii din chirpici, ale căror trasee sunt clare, a fost identificată în Secţiunea 4. Locuinţa are dimensiunile de aproximativ 12x5m, şi probabil mai multe încăperi, pereţii despărţitori nefiind foarte siguri’, a subliniat Nicoleta Man.
Arheologul a mai susţinut că după cele două campanii de cercetare se poate deduce că locuirea în această zonă a vicusului a fost intensă, locuinţele şi instalaţiile fiind dense şi aşezate la circa 20 de metri distanţă de drumul care ieşea din castru. În urma cercetărilor din aşezare au fost recuperate multe şi diverse materiale arheologice, cum ar fi ceramică romană, care poate fi clasificată în funcţie de pastă şi nivel de ardere în mai multe categorii : vase din pastă gri-negricioasă, cu ingredienţi diverşi, care oferă ceramicii un aspect rudimentar, vase din pastă gălbuie, poroasă, care se fărâmiţează uşor şi vase din pastă cărămizie, bine arse, de o calitate superioară. ‘Pe câteva fragmente gri – negricioase au fost identificate decoruri ştampilate, formate din rozete şi frunze. Cunoscând ceramica romană din zonă am constatat că aceste categorii ceramice au fost cu siguranţă confecţionate în atelierele, care deserveau zona, amplasate undeva în zona aşezării din apropiere. Alături de ceramica locală au fost identificate câteva fragmente caracteristice centrului ceramic de la Cristeşti, şi anume ceramică cărămizie cu angobă roşie, de o calitate superioară. Ca formă, fragmentele de vase aparţin tipurilor ceramice obişnuite: farfurii cu fundul inelar, castroane şi boluri cu fundul inelar şi buza dreaptă sau răsfrântă, marcată de caneluri, ulcioare cu o toartă sau fără toarte şi oale de diferite dimensiuni şi tipuri. O cantitate destul de mare de fragmente ceramice de factură dacică au fost descoperite în complexe închise (locuinţe şi gropi)’, a precizat Nicoleta Man.
Cercetătorul ştiinţific a mai spus că au fost recuperate din nivelul de dărâmătură, din toate cele trei secţiuni studiate, multe cărămizi, ţigle şi olane care au aparţinut construcţiilor din perimetrul vicusului. De asemenea s-au descoperit şi multe obiecte din fier – cuie, piroane şi diferite îmbinări folosite în construcţii, o cheie, vârf de săgeată cu trei muchii, ţintă rotundă, lame de cuţite de diferite tipuri şi dimensiuni şi o cantitate impresionantă de bucăţi de zgură de fier, semn al unei activităţi metalurgice în zonă. ‘În cadrul acestei campanii au fost descoperite două monede din bronz şi un denar de argint emis de Antoninus Pius. Fragmentele de sticlă descoperite aparţin unor vase de mici dimensiuni din sticlă transparentă’, a susţinut arheologul.
Castrul roman de la Călugăreni avea misiunea de a apăra graniţa de nord-est a Daciei romane şi a fost semnalat şi descris pentru prima dată de A. Marsigli, la începutul sec. al XVIII-lea, care îl prezenta ca o fortificaţie romană patrulateră. Primele săpături arheologice au fost efectuate în anul 1961 de către un colectiv de la Universitatea Babeş – Bolyai din Cluj – Napoca, conduse de prof. univ. dr. Dumitru Protase, care au stabilit dimensiunile exacte ale castrului şi elementele de fortificaţie.
Potrivit Nicoletei Man, toate descoperirile arheologice din castrul şi vicusul roman de la Călugăreni vor face obiectul unei expoziţii care va fi vernisată în ziua Festivalului Roman şi va putea fi vizitată de orice pasionat.
Muzeul Judeţean Mureş în parteneriat cu universităţi din România, Germania şi Ungaria, organizează în data de 3 august, primul Festival Roman, la Castrul de la Călugăreni, care este parte a proiectului ‘Traseul limesului Roman pe teritoriul judeţului Mureş’, alături de castrele auxiliare de la Brâncoveneşti şi Sărăţeni şi a celor patru turnuri de pază de la Ibăneşti, Eremitu, Săcădat şi Chiherul de Jos, pentru includerea acestora în circuitul turistic.
AGERPRES