Să învățăm de la alții! Cum a scăpat Amsterdam de traficul rutier cu ajutorul bicicletelor

Olanda – Țara în care bicicletele au propriile autostrăzi

Când te gândești la Olanda, probabil că primele imagini care îți vin în minte sunt morile de vânt, canalele liniștite și câmpurile nesfârșite de lalele. Dar dincolo de farmecul său pitoresc, această țară este și un paradis pentru bicicliști — un loc unde două roți nu sunt doar un mijloc de transport, ci un mod de viață, o cultură și o declarație de respect față de mediu și oameni.

Infrastructură gândită pentru oameni, nu pentru mașini

În Olanda, bicicleta este regină. Cu o rețea impresionantă de peste 35.000 de kilometri de piste pentru biciclete, țara oferă una dintre cele mai bine gândite infrastructuri cicliste din lume. Aceste trasee nu sunt simple dungi vopsite pe asfalt, ci drumuri dedicate, separate fizic de traficul auto și pietonal, gândite pentru siguranță și confort. Ele traversează orașe, păduri, terenuri agricole, zone urbane și suburbane, asigurând o mobilitate fluentă și nepoluantă pentru toți.

Printre cele mai spectaculoase realizări se numără așa-numitele „autostrăzi pentru biciclete” – rute rapide dedicate exclusiv cicliștilor. Un exemplu emblematic este RijnWaalpad, o „super-pistă” de 16 kilometri care leagă orașele Arnhem și Nijmegen. Traseul are poduri, tuneluri și semafoare inteligente doar pentru bicicliști, permițând deplasarea rapidă, continuă și sigură. Pentru mulți navetiști, bicicleta este acum mai rapidă decât mașina.

Orașe gândite pentru două roți

Olanda nu s-a oprit la piste. Țara a construit și parcări uriașe pentru biciclete, unele subterane, altele complet automatizate. În Utrecht se află cea mai mare parcare de biciclete din lume, cu peste 12.000 de locuri — un adevărat templu al mobilității sustenabile.

Dar poate nicăieri nu este cultura bicicletei mai vizibilă decât în Amsterdam, capitala mondială a ciclismului urban. Aici, există mai multe biciclete decât locuitori: peste 850.000 de biciclete la aproximativ 820.000 de oameni. Orașul vibrează de mișcare și energie: oameni de toate vârstele pedalează spre muncă, școală, supermarket sau cafenea. Mamele transportă copiii în „cargo bike-uri”, iar politicienii ajung la Parlament tot pe două roți.

De la protest la politică publică

Această revoluție nu s-a întâmplat peste noapte. În anii ’70, Olanda s-a confruntat cu un val de accidente rutiere grave, în special în rândul copiilor. Mișcarea socială Stop de Kindermoord („Opriți uciderea copiilor”) a mobilizat mii de oameni care cereau străzi mai sigure și orașe mai prietenoase. Guvernul a răspuns printr-o reconfigurare radicală a spațiului urban, punând pe primul loc pietonii și bicicliștii.

De atunci, investițiile în infrastructura pentru biciclete au continuat constant. Educația rutieră începe încă din școală, unde copiii dau examene speciale pentru a deveni „cicliști certificați”. În mentalul colectiv olandez, bicicleta este sinonimă cu libertatea, sănătatea și respectul pentru ceilalți.

Un model pentru întreaga lume

Olanda este dovada vie că un alt fel de trafic este posibil. Când se pune accent pe siguranță, mobilitate durabilă și respect reciproc, orașele devin mai respirabile, mai liniștite și mai umane.

Aici, bicicleta nu este un lux sau o modă.
Este normalitatea.

În tot acest timp la Târgu Mureș încă ne pierdem o parte importantă din viață în traficul rutier.

Vasile Dancea