O întâmplare a făcut ca să descopăr un interviu, ce mi-a atras atenţia în mod deosebit. Un set de întrebări şi răspunsuri dintr-o serie de zece, realizat de PR-ul unei clinici private din Tîrgu Mureş.
Fiind vorba de un medic pneumolog, o persoană absolut devotată profesiei faţă de care mă simţeam datoare ca să repar o greşeală de tipar, mi-am exprimat gândurile pe blogul meu. Cu mulţi ani în urmă, într-un cotidian, interviul cu dr. Simona Edith Ianoşi apăruse trunchiat. Ca o dovadă că nu greşesc afirmând că medicul primar tratează pacienţii ca pe membrii de familie, postarea mea a atras foarte mulţi cititori, cunoscuţi sau fost pacienţi care i-au rămas recunoscători celei care le-a redat sănătatea.
În acelaşi timp însă nu lipsesc nici vocile care îmi reproşează că deşi „articolul este destul de lung, totuşi mi se pare prea sumar pentru a prezenta toate calităţile doamnei doctor.” Sunt perfect de acord. Cuvintele sunt prea puţine pentru a exprima recunoştinţa faţă de medicul care îţi prelungeşte viaţa, care ia durerea de pe tine cu acel zâmbet încurajator, care îţi dă speranţa că va fi bine! La huiduieli ne pricepem mai bine.
La dezbinare, la ură, la nemulţumire! Piaţa ne dă exemple destule în aceste zile! Îndemnul meu ar fi să ne deschidem inima spre soarele dătător de viaţă şi speranţă că nu ne vom lăsa copleşiţi de invidie, de gânduri negre.
Azi am scris doar despre medicul primar dr. Simona Edith Ianoşi ca un simbol al celor care practică medicina cu devotament şi vocaţie. Cu o altă ocazie voi scrie şi „despre colegii dânsei de la Clinica de Pneumologie Tîrgu Mureş, care la fel ar merita elogiaţi, care cu dotări minime, (…) dar cu dăruire maximă au obţinut rezultate profesionale remarcabile atât pe plan naţional cât şi internaţional”, am citat dintr-un comentariu. Şi revin la îndemnul meu: să lăsăm încrâncenarea absurdă născută din convingeri politice care încearcă să ne dezbine şi să ne deschidem inimile spre soare!
Erika MĂRGINEAN