Orice partid, în plan local, prin creionarea programului și a proiectelor ne spune, de fapt, cum ar cheltui banul public. POL a pus pe tapet câteva proiecte: transformarea curților școlilor, infrastructura sportivă, orașul turistic, decongestionarea traficului, campus școlar și investiții substanțiale în educație, digitalizare, șanse egale la finanțarea ONG-urilor etc.
A spus NU pentru: petreceri, chermeze, finanțarea discreționară a cinci cluburi sportive, buget de publicitate și comunicare și, în general,… AȘA NU!
În Consiliul Local a ajuns să fie singura opoziție reală. Au fost mici nedumeriri ale mele peste care am trecut ușor: acceptul pentru finanțarea Festivalului Forgatag, explicând că s-au alocat deja, de către vechiul consiliu, bani pentru restul festivalurilor și că așa este corect, au mai spus că o fac numai de data aceasta; au spus în campanie că Primăria Tîrgu Mureș are tot felul de activități prin care fac concurență neloială privaților și că le lipsește doar o frizerie să fie complet arealul. Erau incluse aici și SRL-urile administrației locale, gen Casa Tineretului pe post de agent hotelier, administrarea piețelor.
Se rupe Pașcan de „Gașca Veselă” și odată cu el se rup relațiile comercialo-pecuniare atât cu Info Satistics-ul lui Marius Cătană, cât și cu Tracia Trade-ul lui Horațiu Moldovan. Altfel, vă dați seama că, nu era o problemă semnarea unui act adițional până la o nouă licitație în ceea ce privește parcările.
POL organizează o dezbatere la care participă și Tracia Trade, cei despre care se spunea că nu ofereau chitanță în Week-end, și în urma dezbaterii, se decide că cea mai bună soluție în momentul de față este ca Primăria să-și mai facă un nou SRL şi pentru administrarea parcărilor. S-au invocat nişte termene cu înfiinţarea unei noi societăţi şi Maior a pus pe tapet chiar SRL-ul agent hotelier. Mărunțișuri pe care le-am uitat, dar au reapărut din subconștient.
Urmează bugetul…
Cei trei consilieri depun, după spusele lor, nouă amendamente în valoare de cca 1,3 milioane de euro și, alături de alți consilieri, adică din gașca ălora care-s mulți, modifică anumite sume în buget. Suma totală din amendamentele depuse reprezintă ZERO (0) virgulă ceva la sută din bugetul pe care l-au votat, lucru pe care am să-l explic imediat.
Aceste amendamente au fost votate și s-a căzut de acord asupra lor în toate comisiile, adică atunci când și UDMR era în joc și când reprezentau doar 3 din 23 de aleși locali. În situația dată, până miercuri în jurul amiezii, adică până la ora la care se știa că toți consilierii vor participa la ședință, ai putea spune că acel foarte puțin cerut de cei din POL ar putea fi ceva.
OUG 9/ 2017 privind creditele de angajament face ca administrațiile locale să jubileze. Cu toate că sasul a avertizat că va fi o problemă pentru bugetele din următorii ani, nimeni nu l-a băgat în seamă pentru că, nu-i așa, vorbește prea sacadat. Nu știu câți s-au prins pe la noi, dar în Tîrgu Mureș s-a votat de fapt un buget pe TREI (3) ani. Adică exact până la următoarele alegeri.
Creditul de angajament înseamnă următorul lucru: vreau să cumpăr un autobuz. Costă 12 lei. Anul acesta, pentru acest produs am doar 3 lei. Omul îmi dă autobuzul acum cu condiția ca eu să-l asigur că îi dau câte trei lei și în următorii trei ani punând de acum banii în buget. E un credit din propriul tău buget viitor.
Ei bine, bugetul Primăriei este de cca 88 de milioane de euro. Creditul de angajament, adică bugetul viitor, însumează 55 de milioane de euro. Tu din suma totală ai obținut ZERO virgulă ceva…
– „Și de ce spui mă, că am votat pe trei ani, că e doar puțin peste jumătate din bugetul pe 2017 acest credit?”
– „Păi de aia!”
Sigur că, bugetul ăsta mare şi stufos înseamnă o grămadă de bani pentru salarii şi aparatul propiu în general. Deci bani (cheltuieli reale, investiţii etc.) sunt mult mai puţini.
Dar să luăm cel mai important capitol, şi anume cel de Dotări și Investiții că, de fapt, despre asta vorbim, suma alocată pe 2017 este de 12 milioane de euro. Creditul de angajament la acest capitol este de 26 de milioane de euro. Adică 2018, 2019 și ceva din 2020. Tu, la capitolul acesta, NU mai poți face nimic. Dacă mai dorești investiții, și poate e necesar, te vei împrumuta de la bănci mărind procentul gradului de îndatorare.
Cu alte cuvinte, POL va rămâne cu porțile școlilor deschise și cu câteva indicatoare mișto care vor arăta turiștilor de tranzit (peste 70% din turiști dorm o noapte în Tîrgu Mureș), unde e Cetatea și alte destinații turistice. Și asta până în 2020 când cei trei vor dori să ne spună ce-au obținut pentru comunitate – înainte de toate, din câte am înțeles.
A urmat miercurea cu vestea cea mare
Iese din schemă UDMR-ul care punctează politic, dar mai ales dă șansa celor de la POL să fie cei trei magnifici care au speriat vestul. Acordă șansa ca din bişoni să ajungă ciobănești mioritici și komondori (adică câini de talie mare de rasă românească și ungurească recunoscute pe plan mondial).
Nu știu ce și cât au discutat în privat cu Mașca, dar am văzut mesajele clare pe facebook.
Dan: poze cu adevăratele proteste de masă din Tîrgu Mureș, faptul că dacă nu trece bugetul acum nu se întâmpla nimic pentru că se rediscută în 4 aprilie, adică peste trei zile lucrătoare.
Radu, în schimb, atacă UDMR-ul că nu se prezintă la ședință. Parcă povara deciziei e prea grea sau era un text pe care trebuia să-l percepem altfel, ceva de genul că-i musai să votez, chiar dacă nu-mi convine, că rămâne orașul în aer… vai țărișoara mea! Probabil că s-a gândit și la faptul că li s-au aprobat toate amendamentele și e nașpa să nu voteze.
Dar repet, s-a schimbat totul, era alta situația.
Deci trebuia să fie alta şi negocierea!
Nu mai erau cei 3 din 23. Erau chemaţi în faţă la „cina cea mare”, asta ca să folosesc şi eu un „proverb” (spunând proverb unui citat din Biblie mi se pare mult mai grav decât faptul că ai parcat cum ai parcat).
Practic, adevăratele negocieri de miercuri după-masa trebuia să înceapă pentru că nu-i așa, ne anunța Radu că firul telefonului e roșu. Dar mai ales în plen, unde doamna Benedek nu și-a mai permis să vă-ntrerupă.
A face cu adevărat istorie
Începea reala negociere. În cel mai rău caz, după o pauză de consultări, PNL se ridica și pleca. Poate îi sunau pe cei de la UDMR și ăștia le spuneau că nu se prezintă nici în data de 4 aprilie. Și pauza mai dura, și voi transparenți cum sunteți, ne mai ziceați ce și cum. Poate nu ieșea nimic. Poate se ajungea ca în data de 4, UDMR să nu se prezinte, și iarăși pauze… Orice s-ar fi întâmplat, presiunea bugetului nu era pe umerii voștrii. Dar în mod sigur, de la 10.000 de voturi ajungeați la 15.000 instant, și în trei ani poate la 20.000. Și atunci decideați voi primarul și în mod cert alte negocieri și în consiliu. Și DA, astfel făceați ISTORIE. Firul ierbii era gazon englezesc, extinderea ca partid regional era firească.
Scopul principal al acestui start up politic (îmi permit să spun un partid „deschis” apropiat celor din SUA şi dacă este s-o încadrăm undeva doctrinar, deşi pe plan local nu e cazul, de centru stânga, aşa cum l-a definit o fostă jurnalistă la Bruxelles), a fost că ai noştri copii să aibe şansa să poată alege să trăiască, dacă vor, şi acasă. Cum? Prin liste civice, prin reprezentare de 100% în legislativ, participare în număr cât mai mare la viaţa cetăţii în urma libertăţii de asociere, transparenţă, valoare prin concurenţă politică. Cei trei consilieri au spus că viitorul va decide dacă a fost o decizie bună sau nu. Aşa este. Teama mea, însă este că acest viitor nu mai există.
PS.
– Ce am făcut eu pentru acest deziderat?
Răspuns: în afară de un vot, mai nimic.
– De ce nu m-am implicat în proiectul POL?
Răspuns: sunt un creștin ortodox, practicant, îndoctrinat care este de acord cu ceea ce spune „proverbul”, nu poate accepta acele multe litere din alfabet la pachet cu adopţia şi nici „drepturile omului”.
Editorialul este doar o părere personală, care nu amestecă relaţia personală cu „jocul” socialo-politico-comunitar.
Radu îmi este prieten, Dan amic, Christian şi doamna Györfi cunoştiinţe. În ceea ce mă priveşte, relaţiile personale aşa rămân şi DA, au viitor.
Marius Libeg