Guvernul pregătește o reformă radicală a administrației publice locale, prin care între 40-70.000 de posturi ar putea dispărea la nivel național. Județul Mureș, cu cele 103 unități administrativ-teritoriale (UAT-uri), nu va face excepție de la această măsură drastică.
Conform documentului oficial prezentat de Guvern, în prezent, județul Mureș are 6.016 posturi maxime în administrația locală, dintre care 4.066 sunt ocupate. Scenariile propuse de guvern prevăd două variante de lucru:
Varianta cu reducere de 40%:
- Numărul maxim de posturi ar scădea la 3.790
- 2.226 posturi ar fi eliminate din organigrame
- În raport cu posturile ocupate actual, 276 de persoane ar fi concediate
Varianta cu reducere de 45%:
- Numărul maxim de posturi ar ajunge la doar 3.563
- 2.453 posturi ar fi eliminate
- 503 angajați ar fi concediați
Târgu Mureșul, cel mai afectat
Municipiul Târgu Mureș, cel mai mare oraș din județ, ar fi cel mai vizat de aceste măsuri. În prezent, orașul are 815 posturi maxime și 717 posturi ocupate. Cu reducerea de 45%, numărul maxim ar scădea la 499 posturi, ceea ce ar putea însemna concedierea a 218 angajați. Situația se repetă și la nivelul celorlalte municipii, dar la scară mai mică:
- Reghin: 16 concedieri
- Târnăveni: 12 concedieri
Consiliul Județean, și el în vizor
Nici Consiliul Județean Mureș nu scapă de restructurări. Cu 787 posturi maxime în prezent și 647 ocupate, instituția s-ar putea confrunta cu o reducere la 480 posturi maxime, ceea ce ar putea însemna disponibilizarea a 167 angajați.
Situația comunelor din județul Mureș este extrem de variată. Unele, precum Acățari sau Adămuș, au deja numărul de posturi ocupate egal sau aproape egal cu cel propus prin reducere, ceea ce înseamnă că nu vor avea concedieri masive. Altele însă se află într-o situație dramatică.
Cele mai afectate comune ar fi:
- Deda: 10 concedieri
- Sânpaul: 9 concedieri
- Valea Largă: 8 concedieri
Cine decide și de unde se taie?
Documentul nu face referire exactă la cine va avea puterea de decizie asupra nominalizării celor care ar fi concediați, cel mai probabil decizie urmând să fie lăsată la aprecierea executivului primăriilor.
Documentul guvernamental mai face și câteva precizări legate de scenariile în care procentele de reduceri de personal coboară, subliniind că există posibilitatea ca reducerea efectivă a cheltuielilor să fie anulată: „Din cele ≈164.000 posturi cuprinse în organigrame, conform datelor colectate, posturile ocupate sunt în număr de aproximativ 129.000, diferența de 21% reprezentând posturi vacante. Posturile sunt ocupate în funcție de decizia independentă a autorităților locale, gradul de ocupare fiind diferit de la o localitate la alta.
În concluzie, numărul posturilor neînființate și vacante din totalul posturilor prevăzut prin lege la momentul de față este de ≈61.000, sau 32%. Orice reducere mai mică de 30% nu are decât efecte marginale. O reducere de 25% față de normativul maxim ar însemna, în fapt, desființări de posturi fictive(diferența dintre normativul maxim și organigrame) și de posturi vacante.”