Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), organizaţie care urmăreşte cu consecvenţă, prin atitudinile sale civice, prezervarea şi afirmarea identităţii comunităţilor româneşti din cele trei judeţe, în special, şi ale Transilvaniei, în general, şi normalizarea convieţuirii româno-maghiare din zonă, ca reprezentant a 44 de organizaţii culturale şi civice din zonă, luând la cunoştinţă despre conţinutul dezideratelor formulate la mitingul pentru autonomia „ţinutului secuiesc”, desfăşurat la Sfântu Gheorghe, în 18 noiembrie a.c., reluând poziţia sa constantă, exprimată de-a lungul anilor, faţă de această problematică, transmite următorul comunicat:
În judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, ca de altfel în întreaga ţară, există cadrul legislativ şi instituţional care garantează păstrarea şi afirmarea identităţii ligvistice, culturale şi confesionale a tuturor minorităţilor naţionale. Funcţionarea formaţiunilor politice constituite pe criteriu etnic şi exercitarea votului pe baze etnice, caracteristice comunităţii maghiare din România, duc la o situaţie captivă a acesteia, prin aceea că asigură menţinerea perpetuă la conducerea administraţiei publice locale a reprezentanţilor acesteia, în judeţele unde cetăţenii de etnie maghiară sunt numeric majoritari. Această realitate poate crea dezechilibre şi manifestări cu efecte nedorite, nedemocratice, ale factorului de putere în plan local, în primul rând, prin exacerbarea şi aplicarea discreţionară a principiului autonomiei locale, şi continuarea demersurilor de constituire practică a unei enclave, deziderate ce contravin armoniei interetnice şi legislaţiei Uniunii Europene.
Având în vedere configuraţia etnică a consiliilor locale, este asigurată folosirea de către autorităţile publice locale a limbii maghiare în dezbaterile din şedinţele consiliilor, în multe cazuri cu excluderea limbii oficiale; vorbitorii limbii maghiare pot prezenta cereri orale sau scrise şi primesc răspunsuri în această limbă; funcţionarii autorităţilor administrative care asigură relaţia cu publicul folosesc limba maghiară în raporturile lor cu persoanele cărora li se adresează.
În aceste condiţii, este asigurată, pe deplin, participarea reprezentanţilor minorităţii maghiare (numeric majoritară pe plan local) la luarea deciziilor ce privesc comunitatea din care fac parte, fie că este vorba despre învăţământ, folosirea limbii în administraţie, mass-media sau cultură; în localităţile în care ponderea minorităţii maghiare depăşeşte un procent de 20% din totalul populaţiei, există indicatoare bilingve de localitate şi firme bilingve la majoritatea instituţiilor de interes public. În România, şi în mod deosebit în judeţele Covasna şi Harghita, există forme şi mijloace adecvate de predare şi studiere a limbii maghiare, la toate nivelurile corespunzătoare, de la învăţământul preşcolar, primar, secundar, tehnic şi vocaţional, la învăţământul universitar, până la studiile postdoctorale; predarea istoriei, geografiei şi culturii se face în limba maghiară.
Statul Român încurajează promovarea studiilor şi a cercetărilor în domeniul limbii maghiare, în universităţi sau instituţii echivalente; există cadrul asociativ necesar pentru stimularea folosirii limbii maghiare, în toate domeniile vieţii publice, printr-un număr foarte mare ONG-uri. De asemenea, pe lângă diversitatea suficientă creată de statul român, în cele două judeţe funcţionează extensii ale unor universităţi româneşti de prestigiu, şi, ca o suprapunere, două universităţi ale statului ungar, cu programă şi curriculă ce nu poate fi controlată, realitate acceptată ca fapt împlinit în România. În cele două judeţe se editează numeroase publicaţii în limba maghiară, de o mare diversitate tematică, asigurându-se finanţarea din fonduri publice, a mijloacelor de comunicare, scrise şi audiovizuale.
După decembrie 1989, în zonă funcţionează o reţea însemnată de posturi de radio şi canale de televiziune în limba maghiară, pe lângă emisiunile zilnice transmise la posturile naţionale de radio şi tv. Potrivit prevederilor Cartei limbilor minoritare sau regionale, este garantată libertatea de recepţie directă a emisiunilor de radio şi de televiziune ale ţărilor vecine realizate în limba regională sau minoritară din România, în special a numeroaselor posturi din Ungaria (RTL, Radio Kosuth, M1, M2) sau adresate maghiarilor de pretutindeni (aşa cum este Duna TV).
Statul asigură, fără nicio restricţie, libertatea de expresie şi libera circulaţie a informaţiei în limba maghiară, în unele cazuri cu ameninţări asupra integrităţii teritoriale sau a siguranţei publice; există contactele între vorbitorii limbii maghiare din România şi Ungaria, în domeniile culturii, învăţământului, informaţiei, formării profesionale şi educaţiei permanente; există numeroase localităţi din cele două judeţe, înfrăţite cu localităţi din Ungaria; pe baza autonomiei locale, consiliile judeţene şi locale asigură fondurile necesare derulării acestor proiecte, prin bugetele proprii.
Limba şi cultura maghiară sunt promovate cu succes, în instituţiile şi asociaţiile culturale care funcţionează în zonă, în special prin biblioteci, videoteci, centre culturale şi de cercetări socio – umane, muzee, teatre şi cinematografe, casele cadrelor didactice, edituri, precum şi prin operele literare şi producţia cinematografică etc.; muzeele din judeţele Covasna şi Harghita funcţionează ca muzee etnice, muzee secuieşti; centrele culturale judeţene şi case de cultură locale promovează, în principal (uneori exclusiv) istoria, tradiţiile şi folclorul maghiar; în judeţele Covasna şi Harghita funcţionează teatre în limba maghiară.
Există, reglementată şi recunoscută, ca un privilegiu excesiv, dubla cetăţenie, cu avantaje cetăţeneşti supralicitate pentru maghiarii din România. Se profită de ambiguitatea legislativă a legilor organice, şi astfel cei cu dublă cetăţenie votează pentru aleşii din două state – România şi Ungaria -, inclusiv la alegerile locale, pe când românii îşi exprimă un singur vot, pentru o demnitate publică, comparativ cu un maghiar cu dublă cetăţenie care trimite în Parlamentul European două voturi, pentru două state diferite. În instanţele judecătoreşti din cele două judeţe, limba maternă poate fi folosită în justiţie, garantându-se tuturor părţilor şi martorilor din procese dreptul de a folosi / a se exprima în limba lor maternă.
În acelaşi timp, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a constatat o serie de aspecte care contravin prevederilor legislaţiei europene şi naţionale. Sunt situaţii când protecţia şi încurajarea limbii maghiare se face în detrimentul limbii oficiale române şi a necesităţii de a însuşi limba română, în special de către tineri, cazuri evidente care trebuiesc interpretate în viziunea interesului general al societăţii româneşti, şi a unei egale convieţuiri într-un stat democratic. Există cazuri de discriminare şi intoleranţă faţă de limba şi simbolurile româneşti. Numeroase manifestări culturale, ştiinţifice, civice se desfăşoară doar în limba maghiară, inclusiv unele dezbateri vizând dezvoltarea viitoare a regiunii, organizate doar cu autorităţi din Ungaria.
Sunt editate din fonduri publice, de către unele consilii locale, publicaţii exclusiv în limba maghiară, sau lucrări de interes public, în limba minorităţii, fără un rezumat în limba oficială. Uneori, limba oficială nu este folosită în conferinţele de presă ale unor demnitari locali. Afişele muzeelor secuieşti, teatrelor şi instituţiilor de cultură maghiară sunt editate doar în limba maghiară. Au fost cazuri de condiţionare a participării la concursurile de ocupare a unor funcţii publice, altele decât cele prevăzute de lege, de cunoaşterea limbii maghiare.
Unele consilii locale, conduse de reprezentanţii formaţiunilor politice maghiare, procedează la alocarea discriminatorie a fondurilor pentru proiectele asociaţiilor culturale româneşti referitoare la promovarea istoriei, culturii şi limbii române. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a sancţionat mai multe primării pentru faptul că paginile oficiale de internet ale comunelor respective erau redactate doar în limba maghiară. Sunt frecvente cazurile de folosire a formelor tradiţionale ale toponimiei în limba maghiară şi doar după aceea a denumirii în limba oficială.
Campaniile electorale din Ungaria, adresate şi maghiarilor din România, prin mass-media ungară receptată şi aici, promovează atitudini neloiale, contrare spiritului civic şi unei convieţuiri normale, informaţii deformate referitoare la cultura şi istoria poporului român, şi care, prin mesajul lor, distorsionează rezultatele alegerilor din România. Sub îngăduinţa autorităţilor româneşti, excedând prevederile legislaţiei europene, se supralicitează un dublu standard, în sensul de a se crea, pe criteriu etnic, autorităţi/organisme în structura statului român, care împiedică demersuri şi iniţiative oportune pentru cultura românească în cele două judeţe. Acestea, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale controlate de formaţiunile politice maghiare, procedează la acordarea de denumiri de străzi şi instituţii ale unor personalităţi condamnate pentru acţiuni fasciste, ridicarea de monumente de for public cu mesaj nostalgic neorevizionist, aprobarea de semne heraldice cu excluderea simbolurilor româneşti.
Conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş apreciază că în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş prevederile legislaţiei europene sunt respectate integral, membrii comunităţii maghiare, numeric majoritare, bucurându-se de toate drepturile stipulate în cadrul normativ european în materie, în unele cazuri, acestea devenind privilegii. În acelaşi timp, în judeţele Covasna şi Harghita, există situaţii în care membrii comunităţii româneşti, numeric minoritare, sunt discriminaţi şi nu beneficiază de aceleaşi drepturi, iar statutul limbii române, limba oficială a statului, nu este respectat.
În anul Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş adresează reprezentanţilor societăţii civile şi liderilor formaţiunilor politice maghiare din România un nou Apel privind normalizarea convieţuirii interetnice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş:
Menţinerea imaginii publice conform căreia, în perioada postdecembristă, judeţele Covasna, Harghita şi Mureş reprezintă o zonă cu potenţial conflictual, nu este benefică nici pentru românii locuitori ai acestor judeţe, nici pentru maghiari, aducând grave prejudicii dezvoltării economice şi sociale a celor trei judeţe, climatului de convieţuire interetnică, bunăstării cetăţenilor şi relaţiilor, pe toate planurile, a zonei cu celelalte judeţe ale României şi cu investitorii străini. Este timpul ca această parte binecuvântată din inima României să se transforme din consumator, în furnizor de stabilitate.
Îmbunătăţirea climatului de convieţuire interetnică dintre românii şi maghiarii din aceste judeţe are ca temei buna convieţuire dintre secuii/maghiarii din sud-estul Transilvaniei şi românii din Transilvania, Moldova şi Ţara Românească. Se cunoaşte faptul că Munţii Carpaţi nu au despărţit niciodată locuitorii trăitori de o parte şi de alta a versanţilor acestora, fie români, fie maghiari. Colaborarea dintre români şi secui a reprezentat o constantă a istoriei medievale şi au făcut parte din viaţa cotidiană, chiar şi atunci când, la nivel elitar, s-au manifestat divergenţe. Prin această convieţuire plurietnică şi multiconfesională viaţa oamenilor a devenit mai bogată şi mai plină de sens. Legăturile secuilor cu românii sunt mai profunde, fiindcă ele nu se referă doar la Transilvania, ci şi la Moldova şi Ţara Românească. Raporturile economice au fost dublate de cele politice şi militare.
Este timpul să fie recunoscut, de către liderii civici şi politici ai comunităţii maghiare, faptul că România şi-a îndeplinit în totalitate obligaţiile referitoare la minorităţi asumate prin tratatele internaţionale. La 100 de ani de la Marea Unire, membrii comunităţii maghiare din România au posibilitatea garantată de „a se instrui, administra şi judeca în limba sa proprie” (cu asigurarea translatorilor), „prin indivizi din sânul său”, de a avea reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării „în proporţie cu numărul indivizilor ce îl alcătuiesc”, precum şi „deplină egalitate tuturor confesiunilor religioase”. Deci spiritul extrem de generos al Rezoluţiei de la Alba Iulia este integral respectat.
Este timpul ca toţi susţinătorii iniţiativei de extra-teritorialitate denumită „ţinut secuiesc” să înţeleagă că acest deziderat nu poate fi niciodată acceptat de români. Maghiarii din zonă au toate condiţiile pentru a-şi prezerva şi afirma identitatea etnică şi culturală chiar şi fără un fals şi artificial ideal de autonomie prin care se revendică drepturi colective şi alte privilegii de stăpânitori exclusivi ai zonei, iar românilor din acest spaţiu, care ar fi expuşi să trăiască într-o asemenea autonomie, nu li s-ar acorda nicio şansă de dăinuire – aşa cum s-a văzut în istorie, în epoca dualismului austro-ungar şi în timpul Dictatului de la Viena. În realitate, minoritatea maghiară din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş domină zona din punct de vedere politic, economic şi cultural, iar necesitatea de a beneficia de o protecţie juridică specială dispare. În aceste condiţii, cei care au nevoie de protecţie pentru a-şi conserva şi afirma identitatea etnică sunt tocmai românii din judeţele unde aceştia sunt numeric minoritari.
Solicităm liderilor civici şi politici ai comunităţii maghiare, formatorilor şi liderilor de opinie şi conducătorilor mass-media de expresie maghiară să nu mai promoveze sentimentele de intoleranţă faţă de români, să lase copiii maghiari să înveţe limba română pe care şi strămoşii lor o cunoşteau chiar foarte bine, ca pe o a doua limbă maternă, să-i lase pe copii să accepte firesc istoria şi cultura ţării în care vieţuiesc. Este timpul să fie respectate întocmai prevederile legale referitoare la prioritatea limbii române în inscripţionările publice şi afişarea doar a însemnelor heraldice aprobate legal.
Apreciem şi respectăm istoria, cultura, tradiţiile, patrimoniul concetăţenilor secui-maghiari, dar reafirmăm adevărul conform căruia, fără istoria, cultura şi patrimoniul românilor din zonă, istoria locală a judeţelor Covasna şi Harghita nu este completă. Aşa cum nu pot fi eludate numeroasele interferenţe culturale româno-maghiare care tocmai dovedesc o convieţuire îndelungată şi apropiată a românilor şi maghiarilor din judeţele Covasna şi Harghita, convieţuire pentru a cărei normalizare, din respect pentru înaintaşi, cât şi pentru urmaşii noştri.
Preşedinte,
Marian Ştiopu
Secretar executiv,
Florentina Teacă
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.