Sculpturile în lemn reprezentând personaje istorice şi diferite steme, brăţările din piele şi bijuteriile de lemn, însă şi oglinzile decorate cu flori realizate din coji de ouă pictate au fost obiectele intens căutate de turiştii prezenţi la cea de-a XXVII- a ediţie a Festivalului „Sighişoara Medievală”.
Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES
Pe lângă luptele cavalereşti, farsele medievale şi muzica specifică epocii, turiştii au acordat o atenţie deosebită artiştilor plastici, între care şi soţii Rodica şi Emil Milăşan, care au oferit o gamă bogată de suveniruri, de la sculpturi masive în lemn, până la bijuterii minuscule şi magneţi de frigider, însă toate cu teme istorice sau din natură.
Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES
„Suntem artişti plastici din Târgu Mureş, lucrăm în lemn şi piele, soţul meu este sculptor, el a venit cu partea de sculptură în lemn, eu, cu bijuteriile din lemn şi piele. Sunt foarte colorate, foarte vesele cu diferite motive şi simboluri. Sunt brăţări din piele cu Lupul Dacic, pe noi ne reprezintă şi încercăm să îl facem cunoscut celor care poate încă nu îl ştiu. Cei care deja îl ştiu, îl iubesc şi îl apreciază. Mai avem magneţi de frigider, începând de la Lupul Dacic, Decebal, Ştefan cel Mare, ţărani, îl avem şi pe Vlad Ţepeş, care a avut o legătură foarte strânsă cu Sighişoara. La bijuteriile din lemn, mare trecere au cerceii cu maci, cu floarea soarelui, cu motive populare româneşti. Sunt foarte vesele şi colorate, foarte potrivite pentru această perioadă de vară, pentru a accesoriza o ţinută. Macii roşii sunt foarte apreciaţi şi cumpăraţi, fie că sunt sub formă de cercei, colier sau de broşă, sunt foarte apreciaţi”, a spus Rodica Milăşan.
Artista ne spune că turiştii, în special doamnele, preferă florile fiindcă sunt uşor de asortat, de aceea cerceii şi colierele cu maci, cu floarea soarelui şi cu margarete au avut un foarte mare succes.
Sculptorul Emil Milăşan ne-a prezentat sculpturi impresionante cu Lupul Dacic, cu Vlad Ţepeş, o serie de compoziţii pe teme de vânătoare, sculpturi pe teme religioase, precum şi o stemă a Transilvaniei.
Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES
„Sculpturile sunt apreciate, oamenii într-adevăr nu se înghesuie să le cumpere aşa cum cumpără un magnet de frigider, fiindcă sunt mai elaborate, mai mari şi necesită multă muncă, de aceea sunt mai scumpe. Dar principalul este să fim prezenţi, să vadă lumea ceea ce facem. Întotdeauna după festivaluri primim comenzile cele mai mari. De exemplu, până acum am vândut Lupul Dacic şi o statuetă simbolizând Madona cu Pruncul. Dar e bine că suntem aici şi suntem în atmosfera de festival. În perioada de pandemie am lucrat de acasă şi am fost contactat pe Internet de persoane pe care nu le cunoşteam, am vândut direct de acasă şi nu am mai cheltuit nimic. La târguri şi festivaluri un artist cheltuie cu standurile, cu deplasările, hotelul, drumul, de această dată cheltuielile acestea nu au mai fost şi s-a putut trăi. Voi păstra în continuare partea online, dar vom merge şi la târguri şi festivaluri tot timpul, fiindcă aici simţi cu adevărat atmosfera, iar asta îţi bucură sufletul. Oamenii sunt foarte interesaţi fiindcă nu mulţi fac ceea ce fac eu, lumea apreciază şi aud vorbe frumoase”, a spus Emil Milăşan.
Un alt artist, Persida Negruţi, a oferit la această ediţie a Festivalului Sighişoara Medievală picturi realizate pe coji de ouă, noutatea fiind oglinzile decorate cu flori realizate tot din coji de ouă, pictate.
„Noutăţile ar fi oglinzile care sunt decorate cu coajă de ou, pe care am pictat, însă am şi cercei şi alte bijuterii, tot aşa decorate. Produsele pe care le realizez în mod frecvent sunt icoanele şi tablourile cu diferite teme, de asemenea realizate din coji de ouă, peste care pictez. Turiştii sunt atraşi de toate, unii se uită la icoane, alţii la tablourile mari, cu maci. Când aud că tot ce am expus este făcut pe coji de ouă pictate, nu le vine să creadă. Apoi le arăt etapele pe care le presupune o astfel de lucrare. Dacă văd, e altceva”, a arătat Persida Negruţi.
Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES
Artista ne spunea că ideea cu împodobirea oglinzilor i-a venit după ce a văzut o oglindă cu rama defectă şi s-a gândit la cum ar putea să mascheze defectul şi să înfrumuseţeze oglinda.
„Prin această pictură o pun în valoare şi apoi când femeia se uită în oglindă va fi cu adevărat o floare între flori. Vânzările au mers bine pentru vremurile de acum, nu ne aşteptam la vânzări extraordinar de mari, dar suntem mulţumiţi. În urmă cu o săptămână, încă nu eram siguri că va fi acest festival şi atunci entuziasmul cu care pregăteşti oferta nu e foarte mare”, a spus artista.
Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES
Persida Negruţi este profesoară de Matematică la Liceul Tehnologic ‘Ion Vlasiu’ din Târgu Mureş şi a studiat pictura la Liceul de Arte din Târgu Mureş, iar după orele petrecute la catedră, pictează tablouri, inclusiv pe coji de ouă, şi, în funcţie de anotimp, confecţionează mărţişoare şi globuri pentru bradul de Crăciun.
Pe lângă meşteşugari, în Cetatea Medievală din Sighişoara, pe parcursul Festivalului Sighişoara Medievală 2021 s-au aflat şi o serie de cavaleri şi domniţe, care au colorat atmosfera cu lupte cavalereşti, muzică medievală, dansuri şi farse medievale.
Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES
Unul dintre punctele de atracţie a celei de-a XXVII- a ediţii a Festivalului „Sighişoara Medievală” a fost şi premiera teatrală „Farsa Jupânului Pathelin”, în regia lui Toma Enache.
„Este un spectacol la care ţin foarte mult şi mi-l doream din studenţie, au trecut zeci de ani de atunci, atât de mult mi-a plăcut textul ‘Farsa Jupânului Pathelin’ încât îl aveam bătut la maşina de scris. Şi când a fost ideea să îl facem la Festivalul Sighişoara Medievală, am fost încântat. Este una dintre puţinele farse care s-au păstrat. Au jucat actorii Alexandru Georgescu şi Tomi Cristin, de la Teatrul Naţional, Petrică Moraru de la Teatrul Mic, Teodora Calagiu Garofil de la Nottara şi eu, care îl interpretez pe cioban şi semnez regia. E o bucurie să venim aici, la Festival”, a declarat regizorul Toma Enache.
Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES
Acesta a spus că Festivalul Sighişoara Medievală îi aminteşte de un eveniment plăcut din viaţa sa, fiindcă prima ieşire alături de viitoarea sa soţie, cu care s-a căsătorit în anul 2002, a fost la festivalul de la Sighişoara.
„Apoi veneam regulat la festival. Sighişoara este un loc de poveste despre care povestesc tuturor şi le spun că trebuie să treacă pe aici neapărat, măcar odată. Sighişoara are un parfum medieval care te înăbuşă de cum intri, până ieşi. E minunat că s-a păstrat această Cetate şi toţi cei care nu au fost aici ar trebui să vină să vadă ce înseamnă acest parfum medieval, unic, aş spune, în Europa, fiindcă am fost în foarte multe locuri, iar Sighişoara este printre cele mai frumoase din întreaga lume. Să ne bucurăm, pandemia este sub control, străzile sunt pline, ca în vremurile bune. După ce am venit în atâtea ediţii ca spectator, ca turist, acum am venit şi în calitate de regizor şi să mă implic în organizarea festivalului”, a mai spus regizorul Toma Enache.
Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES
Pe parcursul Festivalului Sighişoara Medievală XXVII, pe lângă numeroşii meşteşugari şi premiera piesei de teatru ‘Farsa Jupânului Pathelin’ s-au aflat Truverii, Menestrelii cetăţii de Scaun, Zânele Silvane, Ilinca împreună cu Domnişoara Pogani, Maeştrii Bălgradului, Străjerii de Mühlbach, Războinicii Varegi (Bulgaria), însumând peste 100 de artişti.
Ultima zi a Festivalului ‘Sighişoara Medievală’ se încheie cu un concert extraordinar susţinut de Trupa Phoenix. AGERPRES