Doar o oră a durat Ședința ordinară a Consiliului Județean (CJ), față de practica normală, când acestea se întind pe două, trei sau chiar mai multe ore. Graba s-a datorat programului, care după ședință includea ceremonia de inaugurare a instalație de iluminare a Palatului Culturii. Totuși, ședința a avut și câteva puncte serioase supuse dezbaterii, dar și câteva anunțuri interesante.
Primul punct…
… de pe ordinea de zi a fost o rectificare bugetară, datorată unor transferuri de bani de la autorități centrale spre CJ. De pildă, Camera Agricolă Mureș (aflată în subordinea CJ) a primit 128.000 de lei de la Ministerul Agriculturii, iar prin ordonanță de urgență „sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţului Mureş pe anul 2013, din care pentru finanţarea învăţământului special şi centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, se majorează cu suma de 923.000 de lei”, după cum precizează expunerea de motive. Pentru ca bugetarii să-și primească toate salariile pe anul acesta, s-a suplimentat, în urma unei adrese de la Finanțe, și bugetul de salarii la fiecare instituție din subordinea CJ. În fine, restul rectificării a însemnat reașezări de sume de la diferite capitole.
Aeroportul între scepticism și optimism
Planul de administrare al Aeroportului Transilvania n-a mai scăpat însă fără un schimb de replici între conducerea CJ și opoziție. Consilierul PDL Vasile Filimon și-a declarat reținerea față de acesta, amintind din nou că fostul manager (Mihail Poruțiu, fost consilier județean PDL) a avut un plan, dar n-a fost lăsat să-l ducă la capăt. „Eu îi urez mult succes să-l poată implementa. Sunt mai sceptic vizavi de viitorul acestui Aeroport, dar dacă dânsul crede că-l duce la capăt, eu n-o să fac altceva decât să-l susțin și aștept ca timpul să demonstreze dacă optimismul dânsului sau scepticismul meu au dreptate”, a precizat Vasile Filimon în intervenția sa.
Replica președintelui CJ Ciprian Dobre a venit imediat după, acesta subliniind că oricine ar fi manager la Aeroport în această perioadă, nu are o misiune ușoară: „În cazul planului de administrare al Aeroportului, dumneavoastră sunteți sceptic, domnul manager este optimist, sperăm să fim măcar la mijloc în ceea ce privește planul de administrare. Oricum, vreau să-l felicit pe domnul manager pentru rezultatul, zic eu bun, care ne dă speranțe în ceea ce privește sporirea numărului de pasageri, în 2013 față de anul 2012; ceea ce sper să pot spune după 2014 față de 2013, fără să pot spune că este o misiune ușoară. Atenție, nu este o misiune ușoară și cred că niciunul dintre noi nu ne închipuim așa ceva: a crește numărul de pasageri pe o piață destul de îngustă, pe o piață destul de interesantă, ca să nu-i spun altfel. Suntem totuși al patrulea Aeroport după București, Cluj, Timișoara și cred că lucrul acesta e un lucru bun care poate să ne dea speranțe”.
Planul low-cost
Planul în sine, spun cei de la Aeroport, într-un comunicat emis imediat după luarea deciziei de către CJ, prevede poziționarea Aeroportului mureșean ca unul de tip low-cost, pe modelul deja-consacrat implementat la Luton şi Stansted (Londra), Charleroi (Bruxelles), Hahn (Frankfurt), Girona (Barcelona). De asemenea, conducerea Aeroportului are de gând să finalizeze investițiile începute, să furnizeze servicii mai multe și de calitate mai bună, să crească gradul de autofinanțare și, evident, toate acestea pentru a crește numărul de pasageri. De la plan până la realizare, calea este însă destul de lungă și anevoioasă. Rămâne de văzut în ce măsură va fi și posibil de străbătut.
Vedeta serii…
…a fost însă Palatul Culturii, cu al său iluminat, a cărui inaugurare a umplut și Sala de ședințe a CJ cu invitați. După ce au trecut prin Ordinea de zi foarte rapid, au fost invitați să se adreseze plenului Cristian Hordină, director din partea festivalului de film TIFF, Szepessy Előd organizator la Târgul Internațional de Carte, Gáspárik Attila director artistic al festivalului de film Alter-Native, Mihai Mitrică de la salonul de carte Bookfest și ultimul, dar nu cel din urmă, Constantin Chiriac, director al Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu, membru în comisia care evaluează proiectele pentru capitalele culturale europene.
Noutăți interesante
Cu această ocazie, am aflat de la Mihai Mitrică despre organizarea, în premieră la Tîrgu-Mureș, a Salonului de carte Bookfest; de la Gáspárik Attila am aflat că Tîrgu-Mureș va fi anul viitor în luna aprilie al doilea oraș din țară, după Sibiu, care va găzdui Gala Premiilor UNITER în afara Bucureștiului; Mihai Mitrică ne-a îndemnat să visăm, iar pe politicienii locali să conceapă un proiect pentru ca Tîrgu-Mureșul să candideze la titlul de capitală culturală europeană.
Cultura ca o afacere
Cel mai interesant a fost însă discursul lui Constantin Chiriac, cel care a lăudat bogăția umană a orașului dată de multiculturalitate, pe care ne-a îndemnat să o și punem în valoare. La rândul lui, a încurajat politicienii locali să gândească un proiect cu care să candideze la titlul de capitală culturală europeană și, chiar dacă nu va fi să câștigăm, să implementăm oricum proiectul. Asta pentru că, spune el, cultura poate fi una din cele mai bune investiții: „Cea mai bună investiție, necostisitoare, este în cultură. Împreună cu directorul festivalului de teatru de la Edinborough (festivalul de la Edinborough este cel mai mare din lume) am făcut o cercetare pe parcursul a cinci ani, cele două universități din Edinborough, împreună cu universitatea de la Sibiu. Pe un eșantion între șapte ani și 92 de ani, s-a constatat că la o liră sterlină investită în cultură, în cinci ani obții 20 de lire sterline. Nu mai departe de exemplul Sibiului, care investește în cultură 12% din buget, iar câștigul este de 16%. Este o investiție nu numai sănătoasă, dar și curată, și profitabilă. Dacă țările arabe au ca monedă de schimb petrolul, Europa are cultura și civilizația. Este un lucru de mare rușine, ca la nivel european, și o spun asta în cunoștință de cauză, cel mai mult se investește în cultură în Danemarca, 200 de euro pe cap de locuitor. Știți cât este subvenția la nivelul european pe cap de vacă furajată? 400 de euro. Toți suntem membri ai Comisiei Europene, haideți să facem în așa fel încât să ne respectăm statutul de ființă umană”.
Festivitatea de joi…
…a fost printre ultimele evenimente din seria „100 de ani de cultură în Mureș” care au marcat centenarul Palatului Culturii. Aceasta a început imediat după ce președintele Dobre a făcut și câteva precizări legate de investiția în sistemul de iluminat al Palatul Culturii, care n-a fost una tocmai ieftină: „Total putere instalată când sunt aprinse toate luminile Palatului Culturii este de 2,8 kw, cam cât un calorifer electric. Dacă s-ar fi folosit corpuri de iluminat clasice, în locul celor pe care le-am ales, adică de tip led, consumul ar fi crescut la 18-20 kw. Consumul la 180 de ore, adică la o lună de zile, cam 6 ore pe noapte, în cazul becurilor led este de aproximativ 90 de lei/lună. Dacă am fi ales corpurile clasice, consumul la 180 de ore ar fi fost de 1.360 de lei/lună. Aceste corpuri de iluminat de tip led au o durată de funcționare medie de 50.000 de ore, iar corpurile clasice au 4.000 de ore”. Ce n-a precizat președintele CJ Ciprian Dobre este că această investiție a costat județul nu mai puțin de 120.000 de euro, după ce inițial au fost aprobați pentru acest proiect o sumă de aproape 6 ori mai mare – 710.000 de euro.
Cu oficialități, o parte din filarmonică scoasă să cânte în stradă și mici momente artistice, ziua inaugurării sistemului de iluminat al uneia din cele mai impozante clădiri din oraș a luat apoi sfârșit.
Cătălin Hegheș