Potrivit preşedintelui Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), până la termenul-limită de joi miezul nopţii, cele un milion de semnături necesare pentru sprijinirea iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale ar putea fi adunate şi pe internet. Balázs Izsák a declarat că se doreşte ca îndeplinirea criteriilor teritoriale ale semnăturilor să fie realizată în cadrul termenului prelungit, pe care l-au solicitat şi pe care speră să îl obţină.
Preşedintele CNS a dat o declaraţie pentru agenţia ungară de
presă MTI miercuri la prânz, cu aproximativ 36 de ore înainte de
expirarea termenului, când numărul semnăturilor colectate online a
depăşit 700 000. Încă 220 000 de semnături adunate pe suport de
hârtie se află deja în posesia lor, dar mai sunt multe locuri de
unde nu au putut fi colectate colile cu semnături, a mai punctat
Balázs Izsák. Potrivit regulamentului iniţiativelor cetăţeneşti,
acestea trebuie prezentate în termen de trei luni de la încheierea
colectării semnăturilor. A fost făcută o solicitare către Comisia
Europeană (CE) pentru a prelungi termenul-limită, întrucât din
cauza epidemiei de coronavirus, adunarea semnăturilor pe suport de
hârtie a devenit imposibilă încă din martie, totodată nu s-a reuşit
nici adunarea colilor cu semnăturile deja obţinute, iar în câteva
state membre ale UE, ultimul val al colectării nu a avut loc deloc,
din cauza faptului că nu s-au putut deplasa acolo, a mai adăugat
preşedintele CNS.
Izsák Balázs a mai spus că, de altfel, CE a şi precizat că
problema le este cunoscută şi sunt afectate şi alte iniţiative
cetăţeneşti, astfel că se are în vedere prelungirea termenului.
Preşedintele CNS a aflat, din informaţiile care au ajuns în presă,
că un anunţ cu privire la prelungire ar urma să aibă loc la data de
15 mai. CNS a solicitat o prelungire cu şase luni, însă şi în cazul
în care colectarea ar fi prelungită doar cu perioada în care a avut
loc carantina, există o şansă reală ca toate criteriile să fie
îndeplinite, a spus Balázs Izsák.
Acesta a mai constatat că săptămâna trecută a avut loc un fel
de reacţie în lanţ în ceea ce priveşte semnăturile, au existat şi
zile în care în decursul a 24 de ore au fost adunate 93 000 de de
semnături. Întrebat de MTI dacă acest proces a fost impulsionat şi
de reacţia de împotrivire pe care maghiarii au avut-o faţă de
declaraţiile antimaghiare ale preşedintelui Klaus Iohannis, Izsák a
spus: doar parţial, acesta nefiind un factor decisiv. “Societatea
maghiară s-a trezit în ultimul moment”, a spus. Potrivit
preşedintelui CNS, declaraţiile lui Klaus Iohannis au venit ca
reacţie faţă de proiectul pentru autonomie elaborat de CNS, astfel
că, de fapt, şi reacţia maghiarilor este un rezultat indirect al
muncii depuse de Consiliu.
În opinia lui Balázs Izsák, există şanse ca până la
termenul-limită de joi miezul nopţii, cele un milion de semnături
necesare pentru sprijinirea iniţiativei să fie adunate şi pe
internet. Acum, eforturile se concentrează asupra îndeplinirii
acestui criteriu. Cu toate acestea, a recunoscut că criteriul
reprezentativităţii teritoriale nu prea mai poate fi îndeplinit în
următoarele ore.
Pentru ca CE să considere valabilă colectarea de semnături,
este nevoie ca într-un sfert dintre statele membre ale UE, adică în
şapte ţări, semnăturile să depăşească de 750 de ori numărul
parlamentarilor europeni din ţara respectivă. Până acum, această
cerinţă a fost îndeplinită în trei ţări: Ungaria, România şi
Slovacia. Apoi urmează Suedia, dar şi acolo au fost adunate doar
18% din semnăturile necesare. În Austria procentul este 12%, în
Germania 10%, iar în Danemarca şi în Irlanda 6%.
Acum, în fiecare oră se adună un număr egal sau chiar mai mare
de semnături, cu cel al pragului din Croaţia sau Austria, astfel
că, dacă va exista o prelungire, criteriile teritoriale pot fi
îndeplinite, a menţionat preşedintele CNS.
La întrebarea MTI, Balázs Izsák a recunoscut că şi distribuirea
pe ţară a semnăturilor arată că problema regiunilor naţionale a
rămas o problemă maghiară, şi că nu a devenit o problemă cu
adevărat europeană. În opinia sa, acest lucru se explică prin
faptul că, atunci când au încercat să pună bazele cooperării
regionale europene, au pornit pe un drum complet nou. Şi asta
întrucât, până acum, mişcările etnoregionale au luptat pentru
drepturile lor în interiorul statelor. “Ne aflăm într-o zonă
complet nouă, formăm o nouă cale, şi se pare că pentru asta, un an
nu este suficient”, a explicat preşedintele Consiliului Naţional
Secuiesc (CNS), care a pornit iniţiativa cetăţenească europeană
privind regiunile naţionale.
Esenţa iniţiativei este acela ca la alocarea fondurilor de
coeziune ale UE pentru reducerea decalajului economic să se ţină
cont şi de caracteristicile naţionale şi culturale ale regiunilor.
MTI