1 mai, cunoscută drept Ziua Internațională a Muncii, este o dată așteptată în fiecare an de toți românii. Majoritatea și-o petrec la un grătar alături de prieteni sau familie și este una din sărbătorile care sunt însoțite de una, sau mai multe zile libere. Dar câți știm ce semnifică această zi, cum a început sărbătoarea și de ce avem această tradiție de a merge „la grătar”?
1 mai este Ziua Internațională a Muncii începând cu anul 1889, ca urmare a decretului Congresului Internaționale Socialiste de la Paris în memoria victimelor grevei generale din Chicago. Cu 3 ani mai devreme, mai exact pe 1 mai 1886, aproximativ 500.000 de muncitori din Statele Unite au protestat în marile orașe industriale pentru reducerea zilei legale de muncă la 8 ore, manifestații ce au durat 3 zile. În Chicago autoritățile au ucis câțiva muncitori protestatari, iar acest act a dus la o demonstrație violentă, soldată cu victime de ambele părți în Piața Haymarket. Ca urmare a evenimentelor, ziua de muncă a fost redusă, cum este și astăzi, la 8 ore.
În România Ziua de 1 mai a fost sărbătorită prima dată în 1890 de către mișcarea socialistă și a devenit sărbătoarea națională în perioada comunistă, celebrată cu defilări și evenimente propagandiste. Adeseori după defilările obligatorii, muncitorii ieșeau în parcul Herăstrău „la un mic și o bere”. După căderea regimului comunist manifestările au fost înlocuite de evenimente precum mersul la mare, picnic sau grătar în aer liber, dar tradiția „micilor și berii” s-a păstrat.
Astăzi 1 mai este zi liberă și sărbătorită în peste 160 de țări. Printre cele care nu sărbătoresc se numără Elveția, Australia, Noua Zeelandă, Canada și Statele Unite ale Americii, în cea din urmă Labor Day (Ziua Muncii) este sărbătorită în prima zi de luni a lunii septembrie.
Text și photo: F Mihai