Este corect şi potrivit că o statuie a lui Tamási Áron este inaugurată la Budapesta cu ocazia comemorării morţii sale din 1966, a subliniat politicianul ungar.
László Kövér a subliniat că adevărurile lui Tamási Áron au devenit adevăruri eterne “întrucât acestea erau confirmate de realitate, de loialitatea faţă de naţiune şi de responsabilitatea scriitorului, de caracterul acestuia”. Politicianul a spus că “acesta a fost modul în care Tamási Áron a reuşit, în secolul XX, să readucă în literatura maghiară vitalitatea extraordinară a secuilor”.
“Pentru a-şi proteja poporul şi patria, şi pentru a trezi providenţa cu ajutorul literelor, Tamási Áron a avut nevoie de o chemare adevărată”, a spus László Kövér, subliniind că scriitorul a trăit şi a creat într-o epocă în care adevărul secuilor şi al maghiarilor nu putea fi spus, dar nici ascuns. “Drama care decurge din această contradicţie poate fi simţită în opera sa, în care tensiunea existenţei devine mai suportabilă prin intermediul seninătăţii secuieşti”, a explicat politicianul maghiar.
Potrivit lui László Kövér, de-a lungul vieţii sale, Tamási Áron a trebuit să îndure trei încercări uriaşe: în 1918 a trebuit să înfrunte moartea, în 1937, fascismul din România, care ameninţa cu excluderea etnică, iar în 1956, “comuniştii maghiari trădători de ţară”, care proclamau excluderea pe baze ideologice.
“În toate cele trei cazuri, acesta a ieşit învingător din punct de vedere moral – ca om, ca maghiar şi ca scriitor”, a spus preşedintele parlamentului ungar.
László Kövér a amintit că la vârsta de 20 de ani, după absolvirea şcolii militare de la Odorheiu Secuiesc, Tamási Áron s-a înrolat în armată. La 40 de ani a fost organizatorul şi personajul principal al întâlnirii care a avut loc în 1937, la Târgu Mureş, unde a susţinut un discurs în cadrul căruia a vorbit în mod succint şi clar despre sarcina eternă a intelectualilor maghiari: aceea de “a reda cuvintelor conţinutul moral, greutatea naţională şi credibilitatea umană”, a spus politicianul maghiar, citându-l pe scriitor.
László Kövér a reamintit că în 1937, Tamási a vorbit despre faptul că 40 de milioane de oameni din Europa trăiau ca minoritari. În opinia preşedintelui parlamentului maghiar, “astăzi vorbim despre 50 de milioane de europeni care trăiesc ca minoritari; astăzi, identitatea şi demnitatea umană a naţiunilor majoritare europene sunt expuse unor ameninţări similare cu cele ale minorităţilor naţionale”.
László Kövér a spus că în ultimii o sută de ani, naţiunile majoritare au vrut, deseori, să înstrăineze minorităţile naţionale de locurile lor natale. “Astăzi am ajuns în punctul în care puterile transnaţionale vor să lase fără cămin chiar şi majorităţile naţionale europene”, a explicat politicianul. De aceea, afirmaţia lui Tamási Áron, care a scris că “ne aflăm pe lumea aceasta pentru a ne simţi acasă undeva în ea” a devenit, astăzi, nu doar un adevăr maghiar, ci un adevăr european.
Statuia lui Tamási Áron a fost dezvelită de László Kövér, primarul sectorului XII., Zoltán Pokorni şi Krisztina Csibi, directorul “Magyarság Háza”. Monumentul a fost binecuvântat de reprezentanţi ai bisericilor catolice, luterane, reformate şi unitariene.
Statuia de mărime naturală a lui Tamási Áron este opera sculptorului Péter Matl din Ucraina Subcarpatică şi este situată lângă intrarea Facultăţii de Pedagogie a Universităţii ELTE din Budapesta, în sectorul XII a capitalei maghiare.
Sursa: MTI