Studiu alarmant: alimentele ultraprocesate sunt la fel de periculoase ca țigările

Un amplu studiu academic publicat în prestigioasa revistă The Milbank Quarterly aruncă o lumină nouă și îngrijorătoare asupra alimentelor ultraprocesate care domină rafturile supermarketurilor. Cercetătorii americani Ashley Gearhardt de la Universitatea Michigan, Kelly Brownell de la Duke University și Allan Brandt de la Harvard demonstrează cum industria alimentară folosește strategii similare cu cele ale producătorilor de țigări pentru a crea produse care generează consum compulsiv.

„Alimentele ultraprocesate nu sunt simplu alimente modificate – sunt sisteme de livrare atent proiectate pentru a maximiza impactul hedonic, consumul și profitabilitatea prin procesare industrială”, explică autorii studiului.

Ce sunt alimentele ultraprocesate

Conform clasificării utilizate în studiu, alimentele ultraprocesate includ produse precum băuturile carbogazoase, dulciurile, chipsurile, mezelurile, produsele de patiserie industriale și mâncarea fast-food. Acestea se caracterizează prin: conținut ridicat de zaharuri rafinate și grăsimi adăugate, prezența numeroșilor aditivi, arome artificiale, coloranți, emulgatori, stabilizatori, precum și prin livrare rapidă a ingredientelor care stimulează sistemul de recompensă al creierului.

Paralele cu industria tutunului

Studiul identifică cinci strategii cheie comune între țigări și alimentele ultraprocesate:

Optimizarea dozei: La fel cum țigările conțin între 1-2% nicotină pentru a echilibra plăcerea cu evitarea efectelor neplăcute, alimentele ultraprocesate sunt calibrate precis cu combinații de carbohidrați rafinați și grăsimi (25-50% carbohidrați, 10-35% grăsimi) pentru impact hedonic maxim.

Viteza de livrare: Procesarea industrială descompune matricea naturală a alimentelor, eliminând fibrele, proteinele și apa care încetinesc digestia. Rezultatul este o absorbție rapidă, similară cu inhalarea nicotinei din țigări.

Timp scurt de plăcere: Atât țigările cât și alimentele ultraprocesate oferă o explozie intensă de plăcere care dispare rapid, creând dorința de a consuma din nou. Aromele sunt proiectate intenționat să se estompeze repede – o strategie pe care producătorii de arome o numesc „quick fix”.

Inginerie hedonică: Aditivii precum aromele artificiale, îndulcitorii și coloranții creează experiențe senzoriale care depășesc alimentele naturale. Un exemplu: produsele cu gust de căpșuni conțin adesea zero fructe reale, doar arome sintetice și coloranți roșii.

Health washing: Similar cu țigările „light”, industria alimentară promovează produse „fără zahăr”, „fără grăsimi” sau „îmbogățite cu vitamine” care păstrează profilul aditiv, menținând potențialul de dependență.

Impact asupra sănătății

Cercetarea citează date din peste 50 de țări care leagă consumul ridicat de alimente ultraprocesate de: obezitate și diabet, boli cardiovasculare și cancer, probleme neurologice precum demența, moarte prematură. Estimările recente indică că în SUA moare o persoană la fiecare patru minute din cauza bolilor asociate cu aceste produse.

Studiul explică că sistemul de recompensă al creierului uman a evoluat pentru a identifica alimente bogate în nutrienți și energie. Carbohidrații și grăsimile din alimente naturale (fructe, nuci, semințe) stimulează eliberarea de dopamină cu aproximativ 120-200% peste nivelul de bază.

Alimentele ultraprocesate, însă, livrează combinații și concentrații care nu există în natură. Zaharurile lichide (10-12% în băuturile carbogazoase) și dulciurile (55-81% zahăr) depășesc cu mult orice sursă naturală. Bananele conțin 22-23% carbohidrați, mango 15-20%, în timp ce prăjiturile pot ajunge la 70%.

Când carbohidrații rafinați sunt combinați cu grăsimi adăugate, efectul asupra sistemului de recompensă poate crește până la 300% peste nivelul de bază – mai mult decât nicotina sau fiecare ingredient individual.