Studiu: Manualele școlare îi învață pe copii că viața este fără speranță

Un studiu realizat la Universitatea de Vest din Timișoara arată că manualele de limba și literatura română pentru gimnaziu transmit mesaje predominant pesimiste, cu teme de traumă, fatalism și neputință, care pot afecta dezvoltarea personală și motivația elevilor.

Cercetarea, condusă de Mădălina Chitez, cercetător științific specializat în lingvistică aplicată și președinta centrului de cercetare CODHUS, și Roxana Rogobete, lector la aceeași universitate, a analizat peste 40 de manuale școlare și a identificat multiple probleme în structura și conținutul acestora, iar apoi a discutat despre el în publicația Totul despre Mame.

Când textele școlare devin toxice

Motivația pentru acest studiu a venit din observațiile practice ale cercetătoarelor. Chitez, mamă a unor gemene de 12 ani și jumătate, a remarcat în manualul de română de clasa a VI-a „apelative extrem de greu de acceptat” și „narațiuni cu o anumită tentă negativă, pesimistă și cu violență de limbaj”. În același timp, Rogobete a observat în sala de seminar frustrarea studenților care se întorceau dezamăgiți din practica pedagogică, invocând manualele impuse de școli ca fiind inadecvate.

„Psihologia educațională spune foarte clar că ceea ce citesc copiii duce la modelarea lor culturală și identitară”, explică Chitez într-un interviu acordat publicației Totul Despre Mame. „Ei se uită ulterior la societate prin prisma experiențelor livrate prin literatură și ajung să creadă că, dacă personajele cu care au avut contact nu au găsit soluții la probleme, probabil că așa-i viața”.

Probleme multiple în manualele actuale

Studiul a identificat că manualele școlare românești suferă de mai multe probleme majore:

Pesimismul nu a fost singura problemă descoperită. Manualele sunt suprasaturate lingvistic, conțin prea multe cuvinte pe pagină, sarcini peste nivelul de vârstă al elevilor și aproximativ 10-50% materiale care depășesc programa școlară oficială.

„Am evaluat manualele din punct de vedere al complexității lingvistice și sunt prea încărcate vizual. Toată lumea știe – ne uităm în manual și nu prea știm la ce să fim atenți din cauza diverselor elemente”, precizează Chitez.

Cercetătoarele au observat și o evoluție problematică: elevii de clasa a IV-a ajung să facă conținut de clasa a VI-a, iar cei de clasa a VI-a, conținut de liceu, cu terminologie super avansată care uneori este dificilă chiar și pentru studenți.

Impactul asupra performanțelor elevilor

Această situație are consecințe directe asupra rezultatelor școlare. România ocupă ultimele locuri în Europa la evaluările PISA, iar elevii sunt catalogați drept „analfabeți funcționali”. Însă cercetătoarele consideră că testele PISA oferă un diagnostic greșit.

„Ceea ce oferim noi la școală este total diferit de ceea ce cere PISA. PISA cere înțelegerea unor texte nonliterare – un extras dintr-un ziar, dintr-un blog, o situație reală. Copilul trebuie să gândească într-un total alt mod decât învață la clasă”, argumentează Chitez.

Soluții pentru reforma manualelor

Pentru a remedia aceste probleme, cercetătoarele propun mai multe soluții concrete.

Împărțirea manualelor în două componente distincte – una pentru lectură și înțelegerea textului, alta pentru gramatică și scriere, după modelul internațional aplicat în țările vorbitoare de limba engleză și germană.

Selectarea atentă a textelor canonice pentru clasele mici, orientându-se spre literatura mai puțin teoretizată și mai aproape de experiențele copiilor, fără a renunța complet la bagajul cultural identitar.

Simplificarea conținutului prin eliminarea elementelor inutile și focusarea pe competențe clare, gestionabile pentru fiecare nivel de vârstă.

„Trebuie să simplificăm ca să ajungem la rezultate. Structura și simplificarea este cheia succesului. Trebuie să renunțăm la conceptul de cantitate deasupra calității”, conchide Chitez.