Potrivit unui studiu, sistemul de valori al maghiarilor din Transilvania seamănă mai mult cu cel din România, decât cu cel din Ungaria sub aspectul familiei, al rolurilor de gen şi al exercitării cultului religios. Primul pachet de rezultate ale sondajului intitulat „Maghiarii din Transilvania pe harta sistemelor de valori europene” a fost prezentat de specialiştii Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale marţi după-amiază, în cadrul unei conferinţe de presă. Directorul institutului, István Horváth a explicat: în cadrul sondajului European Values Study (EVS) au fost studiate pentru prima dată opţiunile valorice ale maghiarilor din Transilvania şi ale comunităţii suedeze din Finlanda. Dintre rezultatele sondajului efectuat în 42 de ţări europene printr-un set de întrebări identice, marţi au fost prezentate cele referitoare la familie, la rolurile de gen şi la exercitarea cultului religios. István Horváth a remarcat că acestea sunt chestiunile în care, în comparaţie cu tendinţele europene, trendurile din România sunt caracteristice şi pentru maghiarii din Transilvania.
Cercetătorul Tamás Kiss a precizat că toate societăţile
europene acordă un rol deosebit ataşamentului faţă de familie.
Consensul este însă mult mai puţin solid în privinţa valorilor care
ţin de familie, ca şi în cazul definiţiei familiei.
EVS a studiat liberalismul în viaţa privată prin patru
întrebări, dintre care două s-au referit la acceptarea
homosexualităţii, câte una la acceptarea avortului şi a divorţului.
Toate aceste patru întrebări demonstrează existenţa unei linii de
fractură pronunţate între Europa de Vest şi fostele ţări
socialiste. Pentru maghiarii din Transilvania şi pentru România în
general, liberalismul în viaţa privată este mai puţin
caracteristic chiar şi în comparaţie cu zona Europei de Est.
Pe o scară valorică între 1 şi 10, acceptarea homosexualităţii
a primit 2,4 puncte, cea a avortului 3,5, iar cea a divorţului 4,7.
9% din maghiarii din Transilvania sunt caracterizaţi de un
liberalism categoric în viaţa privată, în timp ce proporţia
adepţilor unui sistem de valori conservator este de 60%. Potrivit
sondajului, conservatorismul puternic privind viaţa privată se
asociază cu un simţ mult mai moderat al datoriei faţă de familie.
Astfel, răspunsurile referitoare la decizia de a avea copii şi la
îngrijirea părinţilor vârstnici au relevat un simţ puternic al
datoriei faţă de familie la 36% din maghiarii din Transilvania, în
timp ce acest lucru nu este deloc reprezentativ pentru 30%.
S-a mai evocat faptul că valorile legate de familie îi apropie
pe maghiarii din Transilvania mai mult de România, decât de
Ungaria, considerată oarecum mai liberală în această privinţă. Din
această perspectivă, maghiarii transilvăneni diferă faţă de
comunităţi minoritare precum ruşii din Estonia, turcii din Bulgaria
sau albanezii din Macedonia de Nord, la care caracteristica
majoritară este o mentalitate mai conservatoare privind familia şi
viaţa privată.
Cercetătorul Dénes Kiss a precizat că toţi indicatorii
studiului au relevat faptul că România este ţara cea mai religioasă
în toată Europa, deoarece ea dispune de ratele cele mai ridicate
privind numărul celor ataşaţi unui cult religios (97%), al celor
care frecventează regulat biserica (31%), al celor care se roagă în
mod regulat (81%), precum şi al celor care se consideră credincioşi
(85%).
Potrivit rezultatelor studiului, maghiarii din Transilvania
sunt caracterizaţi de o religiozitate deosebit de ridicată în
comparaţie cu Europa, ca şi România în general. Astfel, 99% din
maghiarii din Transilvania sunt ataşaţi unei confesiuni, 34%
frecventează biserica, 83% se roagă regulat, şi 89% se consideră
credincioşi.
István Horváth a adăugat că indicatorii diferă în mare măsură
de cei ai Ungariei, o ţară mult mai secularizată.
MTI