A fost o onoare să mă aflu alături de specialiști în patrimoniu și reprezentanți ai instituțiilor publice din județele Mureș, Sibiu și Alba la Sovata, în cadrul unei mese rotunde dedicate patrimoniului mureșean și perspectivelor sale în raport cu valorile universale ale UNESCO.
Patrimoniul nu este doar o moștenire, ci o responsabilitate. Statutul UNESCO înseamnă recunoaștere, dar presupune standarde înalte. Înseamnă șansa de a pune în valoare un patrimoniu care, altfel, riscă să rămână ascuns sau neglijat.
De aceea, Comisia parlamentară UNESCO, pe care cu onoare o reprezint în calitate de președinte, și-a reafirmat angajamentul de a sprijini orice initiative privind promovarea și protejarea patrimoniului, prin îmbunătățiri ale cadrului legislative și printr-un dialog constant cu autoritățile locale, cu specialiștii în domeniu și cu societatea civilă.
Evenimentul a fost organizat de Direcția pentru Cultură Mureș din cadrul Ministerului Culturii, coordonată de dna Klara Pădurean, pe care o felicit pentru acestă initiativă.
Astăzi, în Palatul Parlamentului, a fost vernisată cu emoție și recunoștință expoziția „Cămașa românească – patrimoniu și identitate”, organizat de Comisia parlamentară UNESCO, de Ziua Națională a Iei
Evenimentul a celebrat importanța culturală și istorică a cămășii cu altiță, element esențial al identității noastre naționale și parte a patrimoniului imaterial al umanității, recunoscut de UNESCO la 1 Decembrie 2022 – o zi cu profundă semnificație pentru români.
A fost mai mult decât un eveniment cultural. A fost un act de iubire față de rădăcinile noastre, un omagiu adus femeilor care, generație după generație, au cusut istoria neamului românesc, fir cu fir, simbol cu simbol.
În calitate de președinte al Comisiei parlamentare UNESCO, am datoria – dar mai ales onoarea – de a sprijini și promova acest patrimoniu viu, parte din moștenirea noastră universală. Pentru că atunci când ne celebrăm trecutul, punem temelii solide viitorului.Mulțumesc din inimă tuturor celor care au făcut posibilă această expoziție – Institutul Național al Patrimoniului, Romfilatelia și doamna Iulia Gorneanu – curator și colecționar. Și îi invit pe toți cei care simt românește să poarte cu mândrie costumul tradițional. Pentru că ia românească nu se poartă doar de sărbători. Se poartă, întotdeauna, în suflet. Cu drag de țară și rădăcini. a declarat deputatul Dumitrița Gliga.
La eveniment au participat miniștri, parlamentari, reprezentanți ai instituțiilor publice, ai muzeelor, precum și membri ai misiunilor diplomatice acreditate la București.
Muzeul Județean Mureș, care deține un patrimoniu de peste 200.000 de bunuri culturale, unele de importanță internațională, a fost vizitat anul trecut de peste 65.000 de persoane, a anunțat, luni, conducerea instituției,
”Peste 65.000 de vizitatori la Muzeul Județean Mureș în 2024! Vă mulțumim că ne-ați fost alături și vă așteptăm și în 2025 cu expoziții captivante și experiențe de neuitat. Ce puteți vizita la Muzeu? Palatul Culturii – Secția de Artă cu colecții impresionante de artă clasică și contemporană, Secția de Științele Naturii, cu fascinanta lume a naturii, faunei și florei din regiune, Secția de Etnografie și Artă Populară – tradiții și meșteșuguri autentice, Secția de Istorie și Arheologie – comori istorice și vestigii din trecut, Parcul Arheologic de la Călugăreni – o incursiune în istoria antică. Vă așteptăm la toate locațiile noastre pentru a descoperi povești uimitoare și exponate deosebite”, a postat, luni, Muzeul Județean Mureș pe Facebook.
Muzeul Județean Mureș este una dintre cele mai mari instituții culturale ale județului Mureș, care funcționează în subordinea Consiliului Județean Mureș, având trei activități de bază: administrarea patrimoniului, cercetarea științifică și deschiderea către comunitate prin activitatea culturală și educativă.
Potrivit site-ului instituției, Muzeul Județean Mureș deține un patrimoniu de peste 200.000 bunuri culturale – 80% din patrimoniul muzeului are o importanță locală și regională, o parte având și importanță națională și internațională.
”Spre exemplu, Fibula de la Suseni, Tezaurul de la Mădăraș, Depozitul de bronzuri de la Band și Tezaurul dacic de la Sânger, aflate în colecția Secției de Arheologie a muzeului; lucrări importante semnate de Tonitza, Grigorescu și Munkácsy, aflate în Galeriile de Artă; piese de orfevrărie de secol XVII, din colecția Secției de Istorie ș.a.m.d. Patrimoniul muzeului este valorificat prin expoziții permanente, temporare sau itinerante, prin simpozioane și sesiuni naționale de comunicări științifice, precum și prin articole și studii publicate în anuarul Marisia, care cuprinde trei fascicole: Archaeologia – Historia – Patrimonium, Etnografie – Etnologie – Antropologie și Științele Naturii – Pedagogie Muzeală, cât și prin alte reviste de specialitate din țară”, a precizat Muzeul Județean Mureș pe site-ul propriu. AGERPRES/(AS – redactor: Dorina Matiș, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)
Cu scopul de a restaura monumentele de patrimoniu ce păstrează vii și transmit viitoarelor generații moștenirea noastră culturală și istorică, Biserica reformată și clopotnița acesteia din satul Periș, județul Mureș, vor intra în proces de restaurare cu ajutorul fondurilor nerambursabile ale Programului ”Regiunea Centru” 2021-2027, gestionat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru. Ca urmare a semnării unui nou contract de finanțare, aceste monumente istorice de categorie A de pe drumul pitoresc de la Târgu Mureș la Reghin din Regiunea Centru, vor reprezenta o atracție deosebită în satul Periș, comuna Gornești. Pentru un moment de odihnă la umbra copacilor, turiștii vor găsi la porțile deschise ale Bisericii reformate, noi experiențe culturale transilvănene.
. Perioada necesară pentru realizarea lucrărilor prevăzute în proiect de beneficiar este de doi ani, urmând ca acesta să se finalizeze în iulie 2026.
”Studiile arată că un efect al pandemiei îl reprezintă reorientarea cetățenilor români către turismul intern și astfel crește cererea pentru turismul de proximitate cu destinații mai puțin aglomerate din natură, în special din mediul rural. Finanțarea acestor proiecte de importanță strategică prin care se restaurează obiective de patrimoniu cultural susține accelerarea dezvoltării turismului regional și va duce la creșterea utilizării forței de muncă locale și la dezvoltarea zonelor rurale, diminuând astfel riscul de abandon și depopulare. Restaurarea unui monument cultural-istoric este esențială pentru conservarea patrimoniului unei comunități. Bisericile sunt atât simbol al tradițiilor și obiceiurilor locale, cât și destinații turistice populare. Conservarea acestor moșteniri ce ascund între ziduri simboluri, vieți, istorie și emoții, ne asigură de faptul că vor exista mereu monumente importante în comunitățile locale și regionale, care vor putea beneficia în continuare de valori culturale și religioase. Pe această linie de finanțare a Programului Regiunea Centru, cu un buget de 74,65 milioane lei fonduri nerambursabile, depunerea de cereri de finanțare s-a încheiat în februarie 2024 și un număr de 12 proiecte au fost transmise de solicitanți, acesta fiind cel de-al patrulea contract de finanțare semnat în cadrul apelului” a declarat domnul Simion Crețu, director general ADR Centru.
În satul Periș din județul Mureș, într-o comunitate cu peste 1700 de locuitori care se bazează mai ales pe agricultură și creșterea animalelor, găsim Biserica Reformată construită în stil gotic. Biserica fost construită în secolul al XIV-lea, iar la mijlocul secolului XX a suferit o intervenție de renovare și lărgire, în urma căreia edificiul de cult și-a căpătat forma și dimensiunile actuale, cu o navă centrală și o absidă, cu geamuri ce păstrează forma originală a arcului gotic. Comunitatea locală a contribuit de-a lungul anilor, la păstrarea acestui loc de liniște și reculegere spirituală, care s-a completat cu un candelabru de fier, un nou portic în partea nordică a bisericii și gardul înconjurător făcut de către comunitatea reformată, în anul 1976. În curtea bisericii Reformate găsim o clopotniță veche de aproximativ 300 de ani păstrată până în zilele noastre în forma sa originală.
Activități proiect:
Proiectul propune valorificarea potențialului cultural al acestui ansamblu de monumente istorice de clasa A, Biserica Reformată și Clopotnița, ce vor crește vizibilitatea și accesul turiștilor, vor implica comunitatea locală și IMM-urile în promovarea turismului cultural sustenabil, în sprijinirea dezvoltării locale și regionale, în dezvoltarea economiei, a stilului de viață și tradițiilor.
După finalizarea procesului de restaurare a clădirilor bisericii și clopotniței acesteia, investiție importantă pentru conservarea patrimoniului comunității, acest ansamblu își va deschide porțile și va pregăti diverse activități pentru comunitate și vizitatori. Un număr de 3 angajați și 13 voluntari își vor desfășura activitatea într-un mediu de lucru îmbunătățit, rezultat din implementarea proiectului, iar oamenii din sat și turiștii vor participa la diversele activitățile propuse de angajați și voluntari: slujbe religioase, performance-uri teatrale, concursuri de tip treasure hunting, concursuri de fotografie, expoziții despre istoria monumentului, tururi ghidate.
Prin proiect, ansamblul de monumente va fi păstrat într-o stare bună de conservare pentru viitoarele generații, astfel încât acestea să poată fi apreciate și admirate de toți cei care le vizitează, iar cu sprijinul website-ului ce va fi realizat pentru promovare, doritorii pot să consulte programul de activități propuse de către reprezentații parohiei, precum și curiozitățile istorice ale zonei.
Instituţia din Budapesta şi-a deschis prima bază a reţelei sale de puncte de patrimoniu în Miercurea Ciuc, care va funcţiona ca un birou extern al Muzeului de Etnografie.
Obiectivul Etnospot-ului, situat pe strada pietonală a municipiului, este de a facilita cooperări culturale, educaţionale şi turistice eficiente cu comunităţile locale, în conformitate cu misiunea strategică culturală a muzeului. Un alt obiectiv este transmiterea informaţiior legate de expoziţiile şi colecţiile muzeului din capitala ungară şi predarea cunoştinţelor etnografice prin activităţi pentru familii şi copii.
În discursul său, Magdolna Závogyán a subliniat că etnografia secolului al XXI-lea nu duce la sertare şi arhive, ci către tradiţiile vii şi transmiterea cunoştinţelor bazate pe experienţă.
Lajos Kemecsi, Director general al Muzeului de Etnografie din Budapesta, a declarat că muzeele păstrează cele mai preţioase comori, iar misiunea lor este să le menţină şi să le transmită folosind cele mai moderne instrumente ştiinţifice. Acesta a subliniat că punctele de patrimoniu sunt necesare tocmai pentru ca această transmitere să se realizeze la cel mai înalt nivel şi în conformitate cu aşteptările publicului.
Directorul general a menţionat că Muzeul de Etnografie din capitala ungară are numeroase legături cu muzeele din Ţinutul Secuiesc şi, anul acesta, va deschide o expoziţie de mare anvergură, realizată printr-o cooperare fără precedent. „Muzeele cu tematică maghiară din Ţinutul Secuiesc vor fi prezentate pentru prima dată la Budapesta cu materiale selectate din propriile lor colecţii” – a anunţat Lajos Kemecsi. Expoziţia, care va prezenta şi identitatea secuiască, se va deschide în data de 14 octombrie.
Acesta a mai menţionat că, în septembrie, se va deschide în muzeul din Budapesta cea mai mare expoziţie etnografică permanentă din toate timpurile, în care tematica Ţinutului Secuiesc şi cultura transilvăneană „vor avea o reprezentare de o valoare imensă”.
Peste 2.500 de obiecte de patrimoniu, aflate în colecţia Muzeului Etnografic Topliţa, sunt în pericol de degradare întrucât clădirea în care funcţionează este neîncălzită, iar Ministerul Culturii, sub tutela căruia se află, nu a alocat fonduri pentru reabilitarea instalaţiei.
Promisiuni reci
Managerul Centrului Cultural Topliţa, Costel Cristian Lazăr, de care aparţine Muzeul de Etnografie, a declarat că instituţia pe care o conduce s-a mutat din Castelul Urmanczy, retrocedat foştilor proprietari, în două spaţii ale Primăriei, ce trebuiau reamenajate. Potrivit managerului, de mai multe luni s-au început demersurile pentru alocarea banilor necesari reabilitării instalaţiei de încălzire, dar s-au primit, deocamdată, doar promisiuni. Suma necesară reabilitării instalaţiei de încălzire se ridică la 15.000 de euro. ,,Domnul ministru Barbu a promis că la eventuala rectificare din luna octombrie vom primi fondurile necesare pentru reabilitarea instalaţiei de încălzire (…) Riscul cel mai mare este ca cele peste 2.500 de obiecte de muzeu, dintre care unele de patrimoniu, ar putea să se deterioreze iremediabil…”, a afirmat Costel Cristian Lazăr.
El a precizat că în colecţia Muzeului de Etnografie se află obiecte din lemn, ţesături, icoane vechi, ,,obiecte susceptibile de a dispărea, de a se degrada, în condiţiile în care mediul în care sunt ţinute nu este propice”. Cel mai vechi obiect este un plug de patrimoniu, care are 150 de ani, în colecţie aflându-se şi exponate de 100 sau 120 de ani.
Pe lângă Centrul Cultural Topliţa funcţionează şi Ansamblul Folcloric Rapsodia Călimanilor, a cărui activitate este, de asemenea, afectată.
Soluție de avarie
Directorul instituţiei nu exclude posibilitatea ca Centrul Cultural Topliţa să-şi înceteze activitatea în perioada în care temperaturile vor fi foarte scăzute, iar obiectele de patrimoniu aflate în pericol să fie depozitate temporar în unele spaţii ale Primăriei oraşului. ,,S-ar putea să închidem poarta instituţiei timp de o lună, două, cât vom putea şi să mergem acasă, fiindcă nu putem să lucrăm în condiţii de frig. Sigur, domnul primar ne-a promis că cele aflate în pericol putem să le depozităm în unele spaţii ale primăriei, dar nici asta nu e o soluţie. Este doar ceva temporar şi presupune şi o anumită birocraţie. O trecere în custodia Primăriei nu e o soluţie, repet, dar până la urmă (…) s-ar putea să apelăm şi la soluţia asta de avarie”, a afirmat Costel Cristian Lazăr.
Centrul Cultural Topliţa a funcţionat în Castelul Urmanczy din municipiu, retrocedat foştilor proprietari în anul 2009. Pentru a nu mai plăti chiria lunară de aproape 12.000 de lei, de la mijlocul lunii aprilie 2013 instituţia s-a mutat în unele spaţii puse dispoziţie de Primăria Topliţa şi compartimentate pentru a fi muzeu, sală de dans, sală de muzică şi zonă administrativă. Singura condiţie a fost ca centrul să se ocupe de reamenajarea interioară a acestor spaţii, inclusiv reabilitarea instalaţiei de încălzire. Costel Constantin Lazăr a precizat că ultimii bani s-au primit în decembrie anul trecut şi cu toate eforturile făcute nu s-a reuşit obţinerea sumei necesare reabilitării instalaţiei de încălzire. ,,Nu înţeleg unde se blochează, ştiu, e criză, nu sunt bani, dar, totuşi, ar trebui unele lucruri ar trebui să fie prioritare”, a conchis managerul Centrului Cultural Topliţa.
Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, s-a aflat, vineri, 23 august 2013, într-o vizită la Primăria Tîrgu Mureş, însoţit de general de brigadă Adrian Ciolponea, comandantul garnizoanei Tîrgu Mureş, şi colonel Mircea Şuta, locţiitor comandant de brigadă.
Discuţiile purtate de reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale cu primarul Municipiului, Dorin Florea, s-au axat, în principal, pe găsirea soluţiilor necesare pentru asigurarea unui număr de locuinţe, care va fi stabilit după negocierea condiţiilor de punere în aplicare a Hotărârii de Guvern prin care a fost transferată în proprietatea oraşului cazarma de la Podul Mureş, cu terenul aferent, în suprafaţă de 4,5 ha.
S-au mai luat în discuţie: găsirea posibilităţilor de reabilitare a clădirii ce aparţine Cercului Militar Mureş, prin colaborarea dintre cele două autorităţi şi modul de utilizare ulterioară a spaţiilor reabilitate, întocmirea formalităţilor legale pentru transmiterea în proprietatea oraşului a unei suprafeţe de aproximativ 1700 mp din terenul situat în incinta Unităţii militare de tancuri, de-a lungul aliniamentului stradal, în vederea mutării unor obiective de pe un alt amplasament, precum şi situaţia altor obiective din oraş, care aparţin Ministerului Apărării Naţionale, asupra cărora urmează să se stabilească poziţiile fiecăreia dintre părţi, în funcţie de care vor fi promovate procedurile şi formalităţile prevăzute de lege în vederea implementării lor.
Sistemul defensiv roman şi aşezarea de la Călugăreni, care vor găzdui în data de 3 august primul Festival Roman, ar putea fi candidate la nominalizarea pe lista patrimoniului mondial UNESCO, în cadrul sitului multinaţional ‘Graniţele Imperiului Roman’, a anunţat luni Muzeul Judeţean Mureş.
Specialiştii de la Muzeul Judeţean Mureş au iniţiat proiectul ‘Traseul limesului Roman pe teritoriul judeţului Mureş’, parte a sitului multinaţional ‘Graniţele Imperiului Roman’, prin care se doreşte scoaterea la suprafaţă şi includerea în circuitul turistic a castrelor auxiliare de la Brâncoveneşti, Călugăreni şi Sărăţeni şi a celor patru turnuri de pază de la Ibăneşti, Eremitu, Săcădat şi Chiherul de Jos.
Proiectul ‘Traseul limesului Roman pe teritoriul judeţului Mureş’ este iniţiat şi derulat de muzeografii de la Muzeul Judeţean Mureş, ca urmare a existenţei pe teritoriul judeţului a unui vast sistem defensiv, situat pe graniţa de Est a provinciei Dacia şi implicit a Imperiului Roman.
Şefa secţiei de Arheologie a Muzeului Judeţean Mureş, Nicoleta Man, a precizat că acesta este şi motivul pentru care zona deţine trei castre de limes (de graniţă) – Brâncoveneşti, Călugăreni şi Sărăţeni – care la vremea respectivă erau unite de un drum întreţinut şi folosit de către armata romană, iar, din loc în loc, de pe acest drum se ramificau o serie de cărări, care duceau la turnurile romane de observaţie, care probabil existau pe două trasee, unul în avanpost – în faţa liniei de castre – şi unul mai în spate.
Prin proiect, Muzeul Judeţean Mureş încearcă să cerceteze acest sector de limes şi pe măsură ce aceste puncte arheologice vor fi cercetate vor fi făcute cunoscute publicului, aşa cum se doreşte în cazul Castrului de la Călugăreni.
Participanţii la prima ediţie a Festivalului Roman de la Călugăreni, din data de 3 august, vor avea astfel ocazia să intre în contact direct, pe parcursul unei zile, cu elementele civilizaţiei şi culturii romane provinciale, specifice Daciei romane, printr-o serie de evenimente şi acţiuni cu caracter cultural-educativ.
Pe lângă vizitele la şantierul arheologic şi expoziţia cu descoperirile arheologice din zona,participanţii vor putea asista la lupte de gladiatori, la licitaţii de sclavi şi se vor putea înfrupta din mâncărurile specifice Imperiului Roman, gătite după reţetele lui Apicius, care s-au păstrat din antichitate.
Prinţul Charles de Wales a discutat vineri, în satul Archita, comuna Vânători, cu autorităţile judeţene din Mureş despre posibilităţile inventarierii şi protejării patrimoniului din Transilvania, ocazie cu care şi-a oferit disponibilitatea de a oferi consultanţă prin una dintre fundaţiile sale. ‘Am avut o discuţie de 30 de minute, care s-a axat pe patrimoniul arhitectural şi natural şi protejarea acestuia. Intenţionăm ca, alături de judeţele Sibiu şi Braşov, să inventariem patrimoniul transilvănean, iar în proiect va fi partener şi Biserica Evanghelică, proprietarul celor mai multe biserici fortificate de aici. Vrem să facem un plan urbanistic general cu aceleaşi reguli expres prevăzute care să contribuie la prezervarea patrimoniului. Până acum, în România n-a mai existat un astfel de proiect (…) Prinţul Charles a spus că va contribui cu consultanţă printr-una din fundaţiile sale’, a declarat presei, vineri, Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, la finalul întrevederii.
Dobre a precizat că pe parcursul întâlnirii de la Archita, au mai fost abordate şi subiecte legate de înfiinţarea unui dispensar – o clinică multifuncţională, care să asigure asistenţa medicală pentru întreaga zonă – şi despre posibilitatea înfiinţării de locuri de muncă. Potrivit preşedintelui CJ Mureş, la discuţii au participat şi ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Martin Harris, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Agenţiei de Transplant, dr. Radu Deac, şi şeful Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş, dr. Horaţiu Suciu.
Directorul Muzeului Judeţean Mureş, Zoltan Soos, a anunţat marţi că cele două icoane pe lemn, pictate în anul 1538, care au fost furate de hoţii de bunuri de patrimoniu din bisericile din Urisiu de Jos şi Urisiu de Sus, recuperate de poliţişti la începutul acestui an, vor intra în custodia muzeului.
‘În urma acţiunii poliţiştilor din judeţele Mureş şi Hunedoara au fost recuperate mai multe icoane, dintre care şapte, pictate pe lemn, provin de la biserici de patrimoniu din judeţul Mureş. Din cele şapte, două icoane provin de la bisericile de lemn din Urisiu de Sus şi Urisiu de Jos şi sunt din anul 1538. Aceste icoane au fost depozitate urmând ca după semnarea contractului de custodie să intre în restaurare. Celelalte cinci icoane provin din secolele XVII-XIX’, a spus Zoltan Soos.
Reprezentanţii Muzeului Judeţean Mureş susţin că hoţii au identificat icoanele respective cu ajutorul Internetului, unde au putut accesa inventarul cu cele mai valoroase bunuri de patrimoniu şi locurile în care acestea se află.
Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Mureş, Andreea Pop, a declarat marţi că cele două icoane sustrase de la Urisiu de Sus şi de la Urisiu de Jos sunt unicat şi sunt estimate fiecare la câte 250.000-350.000 de euro.
‘Activitatea de identificare a autorilor furturilor de icoane a fost desfăşurată de lucrătorii IPJ Hunedoara, în colaborare cu IPJ Mureş. Au fost recuperate 21 de icoane, 14 pe sticlă şi şapte pe lemn, din care două sunt unicat. Acestea în momentul de faţă se află la muzeu în proces de clasare şi restaurare. Hoţii au profitat de faptul că cele două biserici, din Urisiu de Jos şi Urisiu de Sus, care fac parte din patrimoniul cultural naţional, sunt închise, se află într-o zonă izolată şi nu dispun de sisteme de supraveghere. Au fost furturi efectuate la comandă’, a declarat Andreea Pop.
În cauză au fost arestate cinci persoane, niciuna din judeţul Mureş, furturile au vizat şapte biserici din Transilvania, iar dosarul se află pe rolul Tribunalului Hunedoara.
