Punctul

Mai sunt doar trei luni până la alegerile din iunie, iar bătălia pentru fotoliul de primar al principalelor municipii şi oraşe, respectiv pentru cel al judeţului începe să se ascută. Primarii şi preşedintele Consiliului Judeţean trag tare ca să mai câștige din electorat, iar contracandidații vin puternic din urmă. Listele nu sunt complet definitivate, iar proiectele (promisiunile) sunt pe masa discuțiilor. Ce ne aduc inedit alegerile locale, cine sunt candidații, ce vor și ce aduc nou în lupta electorală citiți în continuare…

Surpriza

Cea mai mare surpriză vine din partea maghiarilor, care vor avea, cel mai probabil, pentru Primăria Tîrgu-Mureș doi candidați – prof. univ. dr. Benedek Imre, şeful Clinicii de Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, şi dr. Vass Levente, preşedintele Consiliului de Administraţie a Spitalului Clinic Judeţean. Intrarea în cursă a ambilor candidaţi de etnie maghiară, primul susţinut de către o coaliţie civică, celălalt candidatul UDMR Tîrgu-Mureş, nu poate decât să-i bucure pe contracandidații lor, aflaţi pentru prima dată într-o situaţie atât de avantajoasă şi putând să profite de împărţirea electoratului maghiar.

Vass e sigur

Președintele filialei Mureș a UDMR, Kelemen Attila, a declarat că încă nu au fost stabiliți candidații finali pentru toate primăriile din județ. Totuși, anumite candidaturi sunt deja sigure: „Domnul dr. Vass Levente la Tîrgu-Mureș; la Reghin – domnul Nagy András, actualul primar; iar la Sovata – domnul Peter Ferenc”, ne-a transmis Kelemen Attila. În privința Consiliului Județean dânsul a precizat: „La Consiliul Județean nu s-a luat încă o decizie finală, dar probabil doamna Lokodi va fi candidat la CJ”. Actualul şef al judeţului a precizat însă, pentru Punctul, că nu va da nicio declarație legată de un viitor mandat în fruntea CJ până în momentul în care nu va fi confirmată oficial de către conducerea UDMR Mureş.

Contactat telefonic, Vass Levente, candidatul UDMR la Primăria Tîrgu-Mureș, ne-a declarat că încă nu a finalizat lista cu proiectele pentru Tîrgu-Mureș, dar aceasta este în lucru, urmând să transmită presei informațiile în cel mai scurt timp. Totuși, a promis că ne va relata câteva dintre acestea, dar până la închiderea ediției, nu a reușit să ni le transmită.

,,Proiecte frumoase” de Reghin

Primarul din Reghin, Nagy András de la UDMR a spus, pentru Punctul, că dacă va obține un nou mandat va lansa niște proiecte foarte frumoase. În primul rând, „la sfârșitul acestui an vreau să termin toate proiectele începute. Vom lucra la lărgirea străzilor și decongestionarea circulației, precum și la dezvoltarea vieții sportive și de agrement: zona ștrandului, zona Mureșului”, a declarat Nagy András. Dar lista proiectelor pentru noul mandat continuă: „Scoaterea tuturor punctelor de posibile focare de infecție din oraș, inclusiv amenajarea cursurilor pâraielor din oraș, dotându-le cu sisteme de filtrare pentru curățarea apei. Reabilitarea din fonduri europene a școlilor care încă nu au fost reabilitate (două școli). Întreținerea bunelor relații cu investitorii”. În plus, primarul Nagy a precizat că, în cadrul campaniei electorale de anul acesta, va prezenta detaliat aceste proiecte. Printre principalele realizări ale actualului mandat, Nagy András a amintit cele mai importante: „reabilitarea intersecțiilor drumurilor (sensuri giratorii), reabilitarea zonelor de agrement și a tuturor terenurilor de joacă (18 la număr), reabilitarea școlilor și a spitalului”. De asemenea, de pe lista realizărilor nu pot lipsi nici: construirea unei clădiri noi pentru o grădiniță, înființarea căminului de noapte, construirea unui bloc social cu 30 de apartamente.

Sovata, proiecte unul și unul

Primarul orașului Sovata, Peter Ferenc, a spus că, dacă va obține un nou mandat, dorește mai întâi să finalizeze proiectele începute în actualul mandat. „Momentan, prin Programul Operațional Regional, axa 5.2, am câștigat proiectul ,,Drumul sării”; s-a semnat contractul de finanțare și acum este perioada de licitații; acest proiect trebuie terminat. Un alt proiect este cel legat de drumuri forestiere pe Măsura 122 – și în acest caz a fost semnat contractul și suntem în perioada de licitații. Aceste proiecte care sunt câștigate trebuie finalizate în anul acesta și în următorii doi ani. Totodată avem un proiect Casa Verde pentru spital și liceu. Peste câteva luni vom pune în funcțiune Lacul Tineretului din Sovata”. Apoi, importante sunt proiectele pentru noul mandat, care vor fi influențate de noua perioadă de finanțare europeană care va începe în 2014 și care se vor axa pe „dezvoltarea turismului și pe îmbunătățirea infrastructurii: mai există o mulțime de străzi care trebuie asfaltate. Vom asfalta toate străzile interioare din orașul Sovata, stațiunea fiind acum asfaltată; trebuie să ne gândim și la posibilitățile de recreere în Sovata: dacă vom avea finanțare, ar fi nevoie de o nouă pârtie de schi; pentru ca Lacul Ursu să nu mai fie atât de solicitat ar fi necesar să fie construite alte zone de îmbăiere și astfel ne-am gândit la un mic Aqua Park care ar trebui construit în Sovata și pentru care vom depune proiecte în cazul în care vor fi posibilități de finanțare”, a declarat Ferenc Peter.

Referitor la cele mai importante proiecte realizate în ultimul mandat, primarul din Sovata a declarat: „Cel mai mare proiect pe care l-am predat acum este refacerea infrastructurii de apă și canalizare în orașul Sovata, ceea ce însumează 40 de km de rețea, modernizarea stației de epurare și a celor două uzine de apă. Am terminat proiectul PHARE cu infrastructura rutieră: asfaltarea stațiunii Sovata și a aleilor din jurul lacurilor. Am terminat sala de sport la Școala generală Nr. 2. Am construit, pe Ordonanța 7 referitor la infrastructura sportivă, un mini teren artificial de fotbal, care este iluminat și pentru perioada de noapte. Prin finanțare BERD am realizat opt săli de clasă la Grupul Școlar „Domokos Kazmer”, unde s-au construit și noi ateliere și laboratoare”.

Lokodi, încă o candidatură?

Conducerea UDMR Mureş nu a propus încă un candidat pentru CJ Mureş. Însă, cel mai probabil, va fi tot Lokodi Emőke, prezentă în fruntea CJ din 2004. În perioada în care aceasta a fost în fruntea Consiliului Judeţean Mureş au fost semnate proiecte finanţate din fondurile Uniunii Europene în valoare de peste 150 de milioane de euro, printre acestea numărându-se „Sistemul integrat de gestiune a deşeurilor”, „Extinderea reţelei de apă şi canalizare”, „Parc auto pentru sporturi cu motor”, „Reabilitarea DJ 142”.

Vasile Dancea

Stirile Punctul

20 februarie 2012

În regie proprie sau cu firme, niciun drum înzăpezit

Despre orice tip de drum am vorbi, acţiunea deszăpezirea este contractată fie de firme private, fie este asigurată de către autorităţile locale prin propriile servicii de întreţinere de drumuri. În prima situaţie, un serviciu sau o persoană din primăria beneficiară a serviciului de deszăpezire verifică modul în care contractul este respectat. În a doua situaţie, nu prea verifică nimeni. În ambele cazuri însă edilii nu prea au reuşit să ne explice cât costă serviciul de deszăpezire. În ambele cazuri însă dacă serviciul nu este asigurat la parametrii prevăzuţi, de suferit au locuitorii, care însă nu prea au nicio pârghie de a sancţiona autorităţile responsabile. Poate doar o dată la patru ani. Sau reclamând problemele către mass-media. Dacă sunt de acord cu cele afirmate de către propriii aleşi, aşteptăm să ne scrie pe adresa redacţiei pe care o găsesc pe pagina noastră web – www.punctul.ro, la secțiunea Contact.

Salubrizarea și deszăpezirea, într-o oală

În România, în general, şi în Mureş, în cazul de faţă, expresia „i-a luat iarna pe nepregătite” are valoare de axiomă. După cum observăm noi, simplii cetăţeni. Nu este însă şi cazul reprezentanţilor administraţiilor publice locale. Atunci când vine iarna, ceea ce e valabil şi în cazul primarilor din judeţul nostru, nu există drumuri care să nu fie vizitate de utilajele de deszăpezire, nu există drumuri blocate etc. Iar ceea ce văd locuitorii la faţa locului – de la nămeţi la drumuri necirculabile – este doar o iluzie optică.

În municipiul Sighişoara, deszăpezirea este realizată de către firma Schuster Ecosal SRL. Directorul societăţii, Alexandru Pâncă, ne-a declarat că deszăpezirea a decurs în condiţii relativ normale: „Nu sunt probleme deosebite, ne încurcă doar parcarea haotică a maşinilor. Aceasta este o problemă şi în Tîrgu-Mureş şi peste tot. Împiedică utilajele să cureţe atât pe trotuare, cât şi pe carosabil”. Anul acesta, Schuster Ecosal a folosit pentru deszăpezire 8 autospeciale, utilizând clorură de sodiu, clorură de magneziu şi nisip. „Nu avem contract numai pe activitatea de deszăpezire deoarece avem contract şi pe salubrizare, astfel nu vă pot spune câţi bani încasăm numai pentru deszăpezire. Deszăpezirea se face pe toate străzile din Sighişoara, inclusiv Cetatea. Avem stabilite nişte nivele de urgenţe, de viabilitate şi în funcţie de programul pe care îl face Primăria acţionăm cu prioritate acolo unde sunt probleme”, ne-a declarat Alexandru Pâncă, directorul companiei sighişorene, referitor la contractul de deszăpezire şi la străzile care intră sub incidenţa acestuia.

De la plombări la deszăpezire, la Reghin

La Reghin, municipalitatea preferă să execute serviciile de deszăpezire în regie proprie. „A existat un contract cu o firmă, înainte de 2008, dar era foarte scump”, explică Maria Precup, viceprimarul municipiului, de aceea administraţia locală preferă să lucreze cu oamenii de la propriul serviciu de drumuri. „Lucrăm cu aceiaşi oameni care vara muncesc la plombări, asfaltări. Pentru curăţarea trotuarelor apelăm la persoanele care primesc ajutor social”, continuă viceprimarul. Pentru asigurarea serviciului de deszăpezire, municipalitatea utilizează un greder, trei tractoare cu lame, trei maşini şi trei încărcătoare. Fiind un serviciu asigurat chiar de către Primărie, nicio stradă nu este uitată, mai spun reprezentanţii autorităţilor locale.

Pe Câmpie, şi contract şi regie proprie

Administraţia publică locală din Luduş a preferat să presteze în regie proprie inclusiv serviciile de deszăpezire. „Noi facem deszăpezirea cu personalul şi utilajele noastre proprii de la Administraţia Domeniului Public. Sincer mi-e greu să spun, pentru că avem acelaşi personal de la intervenţie, care prestează o gamă mai largă de servicii. Deszăpezirea o facem cu aceiaşi oameni pe care-i avem, pe utilaje de mai multe feluri: buldoexacavator, utilajul cu lamă şi restul sculelor ce le avem acolo. Sunt aceiaşi şoferi, nu avem personal special angajat pentru deszăpezire. Şi atunci că merge la o intervenţie în oraş sau că dă zăpada, mie ca şi costuri mi-e acelaşi lucru. Diferă în schimb de la lună la lună, în funcţie de vreme, în ceea ce priveşte materialele. Avem depozit în curte la ADP, de unde se face amestecul şi se iese pe traseu”, explică, pentru săptămânalul Punctul, Florin Urcan, primarul oraşului Luduş.

Contract moștenit, la Tîrnăveni

La Târnăveni, primarul Adrian Matei a moştenit un contract de deszăpezire de la vechea administraţie, încheiat în 2006 pentru o perioadă de 7 ani. „Ca mod de derulare, noi avem un om desemnat din cadrul Primăriei care verifică absolut totul. Când vine iarna, ei având depozit de materiale, el verifică stocurile. După care, săptămânal face inventarul pe baza unei situaţii de lucrări. Şi atunci se vede dacă e aşa sau nu. La sfârşitul lunii se dă situaţia de lucrări completă. Ei au obligaţia să iasă imediat ce începe să se depună zăpada sau să se formeze polei. Aici nu pot să le reproşez nimic. N-am avut niciodată probleme din punctul acesta de vedere, străzile sunt curate şi n-am nimic de obiectat. Pe luna ianuarie vom plăti pentru deszăpezire aproximativ 300 de milioane de lei”, susţine Adrian Matei, primarul municipiului Tîrnăveni.

Sărmașu- orașul gospodar

În oraşul Sărmaşu, executivul local a preferat să lucreze în regie proprie, având un parc auto cu utilaje de deszăpezire. „Din păcate ultimele evoluţii ale vremii ne-au obligat să cerem sprijin şi am închiriat un utilaj cu solniţă şi lamă, cu tracţiune pe şase roţi, pentru că avem nişte drumuri în pantă, iar acolo cu utilajele noastre n-am reuşit. Anul trecut n-am avut nevoie şi am lucrat doar în regie proprie”, spune Ioan Mocean, edilul-şef al oraşului Sărmaşu. Acesta adaugă că nu au întâmpinat probleme până acum pentru nu au aşteptat ca drumurile să se înzăpezească. „Am avut în două săptămâni, de când au venit ninsorile mai pronunţate, trei acţiuni puternice, după fiecare val de ninsoare. Astăzi (n. red. vineri, 17 februarie) a fost ultima, după ce ieri şi astă noapte am avut puţin vânt care pe anumite porţiuni din drumul comunal Balda – Vişinelu şi pe Sărmaşu – Larga a format troiene. Dar am reuşit, iar acum toate drumurile la Sărmaşu sunt circulabile”, a explicat Ioan Mocean. La Sărmaşu, autorităţile locale şi-au făcut stocuri de material antiderapant încă din luna noiembrie, în valoare de 12.000 de lei. În decembrie şi ianuarie nu au achitat nicio factură de deszăpezire pentru că nu a fost nevoie; în februarie însă vor avea de plătit o sumă, dar aceasta va fi cunoscută doar după centralizarea tuturor cheltuielilor la închiderea de lună în contabilitate.

Drumuri practicabile la Miercurea Nirajului

Viceprimarul Toth Sándor de la Miercurea Nirajului susţine că drumurile din Miercurea Nirajului sunt practicabile, după ce s-a acţionat cu nisip (20 de tone), sare şi antiderapant. Nici acesta nu ştia care este valoarea contractului cu firmele de deszăpezire fiindcă „contractul pe care l-am făcut are o valoare estimativă, iar conform lucrărilor şi a orelor lucrate voi plăti la sfârşit deoarece nu se poate preconiza cât o să ţină vremea asta”, a precizat Toth Sándor. Cine realizează deszăpezirea din Miercurea Nirajului? Una dintre cele mai cunoscute firme din Tîrgu-Mureş: „Cei de la MBO (Drumuri şi Poduri n.r.) se ocupă de deszăpezire deoarece ei lucrează şi la Drumul Judeţean. Acolo pe unde în localitatea noastră trece Drumul Judeţean acolo lucrează firma MBO de la Tîrgu-Mureş, iar în străzile lăturalnice şi în satele aparţinătoare lucrează o firmă numită Hanna Construct, pe care am solicitat-o noi, care are un autogreder şi un buldoexcavator care aparţine Primăriei Miercurea-Nirajului. Deci în continuu lucrează trei utilaje”, a declarat Toth Sándor. Acesta a adăugat ca au fost câteva probleme legate de deszăpezire în satele Şardul Nirajului şi Moşuni „dar problemele nu au fost mari, utilajele nu au rămas înzăpezite. Un pic este greu acolo în sate pentru că nu este circulaţie mare şi zăpada de pe drumuri nu se topeşte. Dar, în acest moment, străzile sunt practicabile”, a conchis viceprimarul Toth.

Sovata, la drum cu forţe proprii

În Sovata, viceprimarul Hegyi Mihály ne-a declarat că deszăpezirea este făcută de către Primărie, prin utilaje proprii, iar ajutorul unor firme este nesemnificativ, acestea fiind solicitate doar sporadic, de exemplu pentru transportul zăpezii. „Deszăpezirea în Sovata s-a desfăşurat în condiţii normale. Am încercat să ne descurcăm din forţe proprii: avem 5-6 utilaje care aparţin Primăriei Sovata; când a nins mai puternic am apelat şi la serviciile firmelor din Sovata care au utilaje. Au fost şi cazuri în care am închiriat pe o zi sau două câteva utilaje. Deszăpezirea o realizează Primăria, iar apoi zăpada a fost încărcată în camioane şi transportată. Am curăţat toate străzile din oraş, pe o distanţă de aproximativ 60 de kilometri”, a declarat Hegyi Mihály. Acesta a adăugat că iarna aceasta, din cauza zăpezii abundente, şi cantităţile de material antiderapant folosite la deszăpezire au fost mai mari ca altădată. „În această iarnă ne trebuie aproximativ 500 de mc de nisip şi 250 de tone de sare; în alţi ani am consumat mai puţin, dar pentru ca drumurile să fie practicabile, în acest an consumul e mai mare”, explică viceprimarul.

Cât costă ajutorul dat Primăriei de către firmele din Sovata? Nici în acest caz nu se ştie cu exactitate, dat fiind faptul că acestea lucrează şi sunt plătite în funcţie de orele lucrate, susţine viceprimarul Hegyi Mihály: „Noi închiriem utilajele pe oră. Tariful este în funcţie de orele lucrate. Totuşi, ne-am descurcat din forţe proprii: am apelat la alte firme doar 3 – 4 zile în acest an. Firmele pe care le-am contractat nu sunt cunoscute, sunt pur şi simplu nişte firme de transport din Sovata, chiar şi persoane care au un PF şi au dreptul să transporte. Nu am contractat firme mari de transport şi atunci şi costurile sunt mai mici”.

Costuri

În România, deszăpezirea unui kilometru de stradă costă 6.000 de euro, în timp ce în ţările nordice nu trece de 1.500 de euro, potrivit capital.ro. în Islanda şi Finlanda, costurile se cifrează la 1.000 de euro. Jurnaliştii de la Gândul au avansat că statul cheltuieşte suma de 16.604 de euro (la un curs mediu de 4,2 lei/euro) pe fiecare kilometru liniar deszăpezit, în fiecare iarnă. Ceea ce nu reprezintă însă o afacere profitabilă în opinia unora dintre regii asfaltului, potrivit mass-media naţionale. Florea Diaconu, patronul firmei de construcţii Delta ACM 93, susţine că nu deszăpezirea nu este profitabilă în România pentru că CNADNR decontează, de fapt, doar jumătate din valoarea contractelor, în funcţie de comenzile date de Compania de Drumuri, dar şi faptul că tarifele din contracte sunt prea mici pentru a acoperi cheltuielile efective. Cam aşa vede afacerea deszăpezirea şi un alt rege al asfaltului, Dorinel Umbrărescu, patronul UMB Spedition.

Revenind la costuri, acestea ar putea fi reduse dacă firmele s-ar reutila pe sistemul implementat în ţările nordice sau în Canada şi ar gândi afacerea „deszăpezirea” în termeni de eficienţă economică nu de profit cu orice preţ şi atât. În Canada, iar youtube.com şi ziare.com sunt de un mare ajutor, deszăpezirea se desfăşoară cu un utilaj şi cu un autotren. Astfel, pentru început, zăpada este adunată pe mijlocul carosabilului, şi nu pe margine, după care un utilaj cu freză adună toată zăpada şi pe acelaşi principiu al combinei de grâne, zăpada ajunge în bena unui camion. E adevărat că nici lungimea şoselelor lor nu se poate compara cu şoselele noastre urbane asemănătoare cu nişte uliţe.

Mai mult chiar, în ţara noastră, în oraşe, ceea ce poate observa oricine cu ochiul liber, este o adevărată aventură să ieşi dintr-o parcare, în special atunci când te afli pe o stradă îngustă. Utilajele de deszăpezire, în lipsă de altă variantă, au mutat zăpada curăţată de pe carosabil pe marginea drumului, acolo unde, în general, sunt amenajate parcări pentru riverani, în lipsa unor asemenea spaţii supraterane sau subterane. A intra, dar mai ales a ieşi dintr-un loc de parcare devine astfel o capcană rutieră urbană. Dacă reuşeşti să îţi scoţi maşina din parcare fără nicio zgârietură, te poţi considera norocos.

La Tîrgu-Mureş, spre exemplu, sunt deja voci care susţin că modul cum arată parcările, concesionate firmei Tracia Trade, respectiv deszăpezirea acestora de către Salubriserv ar putea constitui un nou motiv de a rezilia contractul cu concesionarul parcărilor.

Ligia Voro, Cătălin Hegheş, Vasile Dancea